Bucovina, în ilustraţiile cărţii lui Nicolae Iorga
Citisem, fişând atent, pe teme, cartea lui Nicolae Iorga, „Neamul romănesc în Bucovina”, dar într-o ediţie mai târzie, nu în cea dintâi, apărută la Bucureşti, în 1905, la aproape un an după călătoria titanului prin Bucovina, când, aproape de Paşti, a fost condus sub escortă la punctul de trecere dintre Iţcani şi Burdujeni. Cartea îmi tot iese în cale, de ceva vreme, dar abia astăzi am aflat timp să o răsfoiesc şi să constat că imaginile ediţiei din 1905 sunt altele decât cele ale ediţiilor ulterioare, care au păstrat acuarele (alb-negru) de Knapp şi desene de Zuber şi de Bernt, dar nu şi fotografiile de până în 1904, nu şi desenele lui Romstorfer, şi-atunci, pentru că nu a văzut ediţia princeps, pe bună dreptate cârcoteşte cineva, prin dosoşenii, despre ce zisesem eu, de parcă tocmai mă sfătuisem cu Iorga: „Ei, nu toate desenele sunt ale lui Romstorfer!”. Aşa e, prietene: Cetatea şi bisericile au fost redate neamului românesc de către bădica Traian, iar desenele, de nevasta lui d’ochişică, Decebal.
Datorită lui Nicolae Iorga, aflu că mai există o acuarelă cu biserica Fântâna Albă, lăsată nepăsării moştenire de către un neamţ, pe nume Franz Xaver Knapp, căruia atât de străfundic îi mersese la suflet „cumplitul rapt” austriac, încât a rămas la Cernăuţi pentru totdeauna, drept pumn de pământ… ucraineano-român sau viceversa.
Nici autorii fotografiilor nu sunt menţionaţi de Nicolae Iorga, pentru că nu erau daco-romani de ai noştri, ci nemţi, evrei, poloni, aşa că tribunul nu s-a mai încurcat în numele fotografilor Julius Chrzanowski din Suceava, Julius Dutkiewicz din Rădăuţi, Engelbert Richter, Philipp Georg von der Lippe, Oskar Galter din Rădăuţi etc., dar a ţinut să sublinieze, la final, că iconografia respectivă i-a fost pusă la dispoziţie de liderii românismului bucovinean, Dimitrie Dan, Eusebiu Popovici şi Egumenul Suceviţei. Nu-i bai, nu ne-om supăra noi pe Nicolae Iorga pentru că-i veştejise umbra şovinismul care bântuia peste Europa încă de prin 1880. Importante sunt mărturiile şi, chiar dacă pe unele dintre ele le-am reprodus după fotografiile abia numiţilor artişti fotografi ai Bucovinei, revin şi cu cele din cartea lui Nicolae Iorga, pe care v-o recomand cu căldură, pentru că e o carte pururi vie şi plină de savoare.
*
Lencăuţi – Hotin, la 1770-1772
Ţinutul Hotinului
1770-1772
Ocolul Nistrului
*
Lencăuţii
*
Toată suma caselor: 89
Scădere rufeturi, însă: 10
3 popi
7 ţigani
Rămân birnici: 79
*
Birnicii:
*
Nicolae Hriştova
Vasile sin (fiu) lui
Fegher Ticaci
Ilco
Prodan
Puhaci
Isar
Ion sin lui
Ştefan
Solomcu
Fegher Cucerivi
Andre zet (al) vătămanului
Matei Zburcul
Timco
Grigoraş Ţurcanu
Ivan Corneica
Vasile Bujco
Chirila sin lui
Ignat Măruşca
Hriste Rostovanu
Hrior Ţurcanu
Gheorghiţă Ţurcan
Vasile Bubnia
Gavril Gavaz
Ilie Berepa
Pavăl zet lui
Istrate Bătrânu
Vasile Moroz
Matei zet lui
Iacob Datca
Istrate Luţca
Toader sin Dumitraş
Alecsa, rus
Nicolae Zahnitca
Alecsa, moldovanu
Onofrei Ticaci
Anton, cojocar
Andrei Cămârzan
Matei Tcaci
Iacob, cibotar
Pavel zet Cămârzan
Crasii Gionu
Ivan zet lui
Mihai Leno
Hrihor Hobot
Prodan
Grigoraş Vârlan
Ilaş Capina
Ştefan Darie
Ion, podar
George sin Darie
Patraş
Toma Sandari
Mihai
Timofti, moldovanu
Petre, rus
Toader Ostafie
Capan Stare
Ostahe
Pali Minciună
Iacob, rus
Vasile Vartipor
Zaharia
Puţintelul
Apostol
Nichita Dutca
Ilaş sin Nichita Dutca
Ştefan, vornic
Ivan, vătăman
Mihai, vătăman
Ion, văcariul
Andrei, nemisnic
Alecsandru brat (frate) lui
Grigore brat lui
Matei, scutelnicul
Iurcu
Voicu
Ilco
Andrei
*
Rufeturi:
*
Popa Ştefan
Popa Mihai
Popa Iacob
Ivan, ţigan
Vasile, ţigan
Chiru, ţigan
Macsim, ţigan
George, ţigan
Vasile, ţigan
Niţul, ţigan
*
ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 135 şi 136
Babin sau Бабин – Hotin, la 1770-1772
Ţinutul Hotinului
1770-1772
Ocolul Nistrului
*
Babinii
*
Toată suma caselor: 80
Scădere rufeturi, însă: 8
2 popi
6 scutelnici
Rămân birnici: 72
*
Birnicii:
*
Ivan Sandul
Dănilă Arnăutul
Hânceric
Mihailo Şerban
Fedor, cojocar
Alecsa Mamaliga
Andrei Ghiceriul
Vasile, cibotar
Ignat, cibotar
Iacob Fartuşniţă
Hrinca Scripniciuc
Ivanuc
Simion Scripniciuc
Ivan Petrişca
Iacob Pavliuc
Fegher Ghianciuc
Iacob Soclu
Ivan Tecaci
Ivan Lanovici
Ivan Costinciuc
Timofti Costinciuc
Alecsa Cârsticiuc
Ivan Cuculia
Vasile Costiciuc
Ivan Tăcaci
Ignat Costiciuc
Iacob Andruşca
Panco Malcăt
Hrişco Huşniro
Simion Precup
Nicolae Rudoman
Vasile Pontenciuc
Ivan Şeremet
Andruş Şeremet
Iurco Bezpalcăi
Hrior Griga
Vasile Tomciuc
Goraş Ruduman
Costea zet (al) Miscă
Simion Perevitnic
Ivan Sofronie
Mihailo Zastolişcinic
Simion Pistru
Tănasie
Macsim Matei
Fedor Râbac
Iacob Ştirbitei
Mihai Len
Petre sin (fiu) Monii
Petre Pochianco
Hrior Costiniuc
Sofronie
Mihailor Crivii
Ivan Horoşchieţ
Pavel, butnariul
Ivan Sauciuc
Gavril Ştirbatii
Ivan Hrihoriv
Timco Tcaci
Fegher Manghiuc
Vasile Musţina
Andrei Hâncerescul
Precup Neferdischie
Ivan Hradnuc
Fegher brat ego (frate lui)
Ivan Musac
Ivan Lopastuc
Iacob, vornic
Ion sin lui
Hrior, vătăman
Trifan
Prodan
*
Rufeturi:
*
Hrior, popă
Ion, popă
Martin Căzac, scutelnic
Marin Căzacul, scutelnic
Andrei, butnariul, scutelnic
Simion, butnariul, scutelnic
Iaţco, prisăcariul ot (din) Tălpigeni
Iacob tij (la fel)
*
ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 134 şi 136
Gruşeviţa sau Грушівці – Hotin, la 1779-1772
Ţinutul Hotinului
1770-1772
Ocolul Nistrului
*
Hruşaveţul
*
Toată suma caselor: 42
Scădere rufeturi: 2 – 1 popă; 1 dascăl
Rămân birnici: 40
*
Birnicii:
*
Acsenti Ivanov
Nichita
Toader Cotigă
Marco Traci
Hrior, cibotar
Mihai zet (al) dascăl
Ivan Bejan
Tănase
Ivan Momilca
Mihai
Simion Moscaleţ
Mihailo Bârdănică
Hrinul
Iacob
Fedco
Ioniţă zet Manciul
Fedor sin (fiu) Manciul
Gavril brat (frate) lui
Zaharinco
Alecsa
Ion Burtila
Cuciuriuc
Acsenti Zaeţ
Tănasco
Andrei Guţuliac
Vasilică
Ivan Căzac
Iaţcul
Mihailo Ştirban
Ştefan Boris
Ion, pâslariul
Ivan Corghiuc
Iacob Costaş
Ion, cârciumariul
Ştefan, pânzariul
Adam
Năstase Ostahi
Ion, puşcaşu
Ion, vornic
Vasile, vătăman
*
Rufeturi:
*
Popa Timofte
Andrei, dascăl
*
ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 134