Mihnea, de la Luna Amară

Personaj inconfundabil al spiritualității românești contemporane, muzicianul și scriitorul (a publicat cărți de proză, de poezie și de teatru) Mihnea Bildariu, de la Luna Amară și de la… Bucovina Rock Castle, înseamnă o bucurie obștească, din arta și din truda căruia ne înfruptăm cu toții. Neostenit militant pentru demnitate umană și pentru „România mea nu-i România lor”, Mihnea Blidariu înseamnă un reper luminos și în viața mea, și în viața altora, drept pentru care ziua nașterii lui înseamnă mult în calendarul sufletului meu însetat de vibrația sacră a cântecelor pururi vii.

La mulți ani, Mihnea Blidariu,

și Dumnezeu să ni te ție numai întru bucurie!

Cronici sentimentale No Comments Sep 6

și-ngenunchez, să pot să mă ridic

ne copleșesc și ura, și cenușa,

și porțile sunt tot mai ostenite,

din balamale se desprinde ușa

în prăbușire calmă pe cuțite,

iar soarele aruncă numai suliți

țintind încrâncenat înpre călcâie,

pe cerul nopții se arată uliți,

dar e ceva ce încă ne-ntârzie

deși amarul tragic se respiră

în pacea blândă-a cupelor cu vin,

spre orizonturi ploile înșiră

sălbaticele hoarde de pelin

în care întâlnim mereu cuvinte

ce se ascund în cărți înfricoșate

să presure lumină și să cânte

aceleași ispitiri, eternitate,

e prea amar, nădăjduim tăcere

de ou primordial ce se ignoră

și nu dezghioacă zboruri efemere

urcând pe cruce oră după oră

ca să-mi despice sufletul, să-l sfarme,

să-l spulbere părere și nimic,

în jurul meu se mai aud alarme

și-ngenunchez, să pot să mă ridic

Poezie de ion dragusanul No Comments Sep 6

dar nici Iisus de-o vreme nu-mi răspunde

prietene, pe prispa casei tale

au nins clipite şi te-au troienit,

ridică-te şi-ndreaptă-te agale

înspre icoana altui asfinţit

ca să te-nchini sfielnic după lege

şi să te speli pe faţă şi pe mâini

doar cu lumină proaspătă şi-alege

şi-n veşnicie să nu-ţi iei stăpâni,

fii răzvrătitul care-ai fost mereu

ce poate fi-mblânzit doar prin iubire

şi-aprinde-n ceruri lumânări de seu

drept rune sacre ca să-mi dai de ştire

că nimeni încă nu ţi-a nimicit

semeaţa Cale într-o zi croită

numai de tine, veşnic răzvrătit,

pentru a fi de cântece păzită

şi-ncredinţată verb cu verb uitării

pribegilor cu creiere spălate

pe care nostalgia depărtării

îi iroseşte-n beznele furate

din umbrele puzderii ce s-au dus

întotdeauna doar înspre niciunde

drept rană-n coasta bunului Iisus,

dar nici Iisus de-o vreme nu-mi răspunde

Poezie de ion dragusanul No Comments Sep 5

căci pasăre galbenă Soarele-i sus

pasăre galbenă Soarele-i sus

cerul sub vraja lui se desface:

pasăre, galbenă, unde m-ai dus

sufletu-ncepe cu el să se-mpace,

deja îl aud cum cată odihnă

prin cămările trupului îndelung şubrezite,

înveleşte-l din nou în lumină blajină

primeneşte-l cu alte tării amurgite

să uit de amurgul dăruit prin destin

pe când iscodeam spre nervoase ninsori,

pe masa din casă paharul cu vin

muşcase din rana mântuirii în zori,

iar pâinea în rând cu şiragul de pâini

sângerase în ceruri lanuri de grâu

şi-acolo, cu vatra în spuză, stăpâni

strămoşii păşeau din târziu în târziu

şi frică mi-a fost de-acel dans uriaş

în care, cândva, şi eu mă voi prinde

şi-s cioburi de cântece străvechi prin oraş

pe care desculţul ce sunt le aprinde

cu roua din ierburi, cu iarba din rouă,

cu clipa din mine în care eu nu-s,

cu ploaia aceea ce nu mă mai plouă

căci pasăre galbenă Soarele-i sus

Poezie de ion dragusanul No Comments Sep 5

Transilvania secolului XIX, în cartea lui Chevalier

Chevalier, A., Le pays des Magyars / Voyage en Hongrie, Tours, 1893 – în Biblioteca Națională a Franței „Gallica”.

ICONOGRAFIE ARDELEANA No Comments Sep 5