Ţinutul Tecuciului: Satul Nicoreştii de Sus

26 iunie 1774

Ocolul Nicoreşti

Nicoreştii de Sus

Toată suma caselor: 158. Scădere rufeturi, însă 80: 18 chelari, 14 popi, diaconi, 7 văduve, 2 ţigani, 1 vornic, 2 vătămani, 6 lumânărari isprăvniceşti, 8 nevolnici, 2 volintiri, 7 ruptaşi (nobili de cel mai mic rang), 3 slugi boiereşti, 6 scutelnici, 4 holtei. Rămân birnici 78.

Birnici:

Tudor, muntean, ce a fost al mănăstirii Dragomirnei

Vasile zet (al lui) Neculai, tij (la fel)

Toader, vier, la fel

Enachi, muntean, ce a fost scutelnic al dumisale spătaruluiIoniţă Canta

Iordachi Liva, la fel

Costantin Guzlă, ce s-a răspuns copil din casă şi în izvod nu este

Leon Brâuţ, bejenar, venit de un an

Toader Furcilă, bejenar de 6 luni

Vasili, ce a fost vier dumisale spătarului Costantin Sturzei

Ion Văsâicoş, la fel

Iordachi a Malahii, la fel

Vasile Limbă, ce a fost vier dumisale spătarului Ioniţă Cuzei

Iordachi Bobocel, ce a fost vier dumisale stolnicului Sandu Sturzei

Iordachi, ce a fost vier dumisale paharnicului Vasili Ruset

Gheorghi Condurachi, ce a fost al dumisale postelnicului Arghirii

Ion Sâciul, la fel

Leon Ferţul, ce a fost vier la dumisale spătarul Conachi

Neculai, bejenar, venit de 2 luni

Ursachi Doroşeni, ce a fost al mănăstirii Dragomirnii

Toader Neculcia, ce a fost al dumisale sulgeresei Mariei Sturzoai

Ion sin (fiul) lui Condurachi, ce a fost al dumisale paharnicului Ştefan Costandachi

Gheorghi Macoveiu, la dumisale spătarul Conachi

Neculai brat (frate) lui Grigoraş Vedi

Grigoraş Răul, ce a fost al dumisale spătarului Cuzei

Vasili Marteş, ce a fost al dumisale banului Iancul Razu

Sandul Capră, ce a fost al dumisale doftorului Drăcachi

Manta, ciobotar, bejenar

Tudosii Ivan, ce a fost al dumisale stolnicului Enachi Hrisoverghi

Dima Vârlan, ce a fost birnic la Blăniasa

Ştefan Condurachi, ce a fost al dumisale stolnicesei Micleascăi

Constantin Condurachi, ce a fost scutelnic al căpitanului Tănasă

Hristodor, grec, ce a fost scutelnic lui Manolachi Costandachi

Ioniţă Gozgovină, ce a fost scutelnic al spătarului Gheorghi Costandachi

Gavril, la fel

Balia, la fel

Tănasă al lui Dumitru, la fel

Toma, lăcătuş, la fel

Ioniţă, pânzar, la fel

Pavăl fiul lui Andrei, ce a fost scutelnic al căpitanului Tănasă

Ion, olar, ce a fost al dumisale stolnicului Costandachi

Vasili fiu Martii, holtei cu mamă

Miron Răzmeriţă

Ion Mândrilă, ce a fost birnic la Puţeni

Lupul, ce a fost al medelnicerului Iorgăi

Ştefan, ce a fost al lui Manolachi Costandachi

Ion, ce a fost chelar la viile dumisale banului Gheorghi Beldiman

Grigoraş a ciubătăriţii

Gheorghiţă nepot Bâzului, ce a fost al dumisale postelnicului Arghirii

Ion, holtei cu mamă

Andrei Chebac, venit de la Puţeni

Eni Furcilă, ce a fost al mănăstirii Răchitoasei

Dumitru, muntean, la fel

Antohi al lui Dumitru, ce a fost al dumisale stolnicului Costandachi

Ion, cârciumar, birnic la Nămeştii Noi

Vasili Anvrosâi, bejenar

Pavăl Hâncul

Tudosii Albul, bejenar

Vasile Albul, la fel

Isac, grec, ce a fost al dumisale doftorului Drăcachi

Demian Bălţatul, ce a fost scutelnic al căpitanului Vârnav

Neculiţă, fratele lui

Tănasă a lui Manolachi Costandachi

Carpu Sandul, ce a fost al căpitanului Tănasă

Crăciun Surdul, la fel

Neculai Surdul, ce a fost al dumisale hatmanului Razu

Simion Ifrosâi, ce a fost birnic la Piscul Corbului

Gherasim Meran

Toma Ţâţă, ce a fost al căpitanului Tănasă

Anton Făinără, ce a fost al dumisale stolnicului Costantin Negrii

Iftimii, ce a fost al mănăstirii Sfeti Savii

Solomon, ce a fost al spătarului Gheorghi Costandachi

Mihai, ce a fost al stolnicului Iordachi Iamandi

Gheorghi Hârlău, ce a fost al mănăstirii Răchitoasei

Stoian Crăciun

Ion Jiagloman, bejenar

Eni, croitor, ce a fost al căpitanului Tănasă

Gheorghi, rotar, ce a fost al dumisale stolnicului Costandachi

Badiul, bejenar

Rufeturi:

Agachii Hozoc, chelar al dumisale spătarului Ioniţă Canta

Toader Borcan, vornic, fiul lui Costantin

Patrichi, vătăman la mahalaua de sus

Mihalcea, vătăman la mahalaua de jos

Aniţa, văduvă

Manolachi Făinără, chelar al dumisale stolnicului Costandachi

Neculai Dediul, chelar la viile dumisale hatmanului Razu

Aniţa Bucuroai, văduvă

Gavril Furcilă şi Neculai, holtei fără mamă

Ion Gâlcă, chelar al căpitanului Ilii

Anghel Tărâţă, ruptaş

Angheluţă Patrichi, lumânărar isprăvnicesc

Neculai Mănăilă, la fel

Grigoraş Guzlă, la fel

Ion Roşca, sluga dumisale stolnicului Negrii

Ştefan fiul lui Enachi, lumânărar isprăvnicesc

Toader fiul lui Enachi, la fel

Dediul, nevolnic

Andrei Niamţul, nevolnic

Ion, răilian, nevolnic

Diaconul Simion Trufanda

Ion Mogâldea, holtei fără de mamă

Popa Costantin Danciul

Diaconul Crăciun

Neculai Sâşcală, pârcălab, ruptaş

Costantin, fratele lui, bejenar de la Putna, ruptaş

Gheorghi, fratele lor, la fel, ruptaş

Ioniţă Injescu, ruptaş

Diaconul Gavril Pădure

Diaconul Conachi

Pavăl fiul lui Vasile Crainic, nevolnic

Baba Crâstoai, văduvă

Ion Pricopii, chelar la viile dumisale Iordachi Panaite

Gafiţa, săracă

Rucsanda, săracă

Moisă, sluga dumisale postelnicului Arghirii

Enachi Condurachi, nevolnic

Ioniţă Voinia, nevolnic

David, scutelnic dumisale paharnicului Ştefan Costandache

Alecsandru, lumânărar isprăvnicesc

Tudor a popii lui Vasile, holtei

David Zmaca, chelar al dumisale spătarului Conachi

Ştefan Surdul, nevolnic

Eni Surdul, nevolnic

Zaharia, chelar la viile dumisale paharnicului Sturzei

Grigori fiul lui Eni, croitor, holtei

Iacomii, scutelnic popii Rusului, cu salvogvardie

Ion, sârbul, volintir dus la oaste

Ion, ciubotar, la fel

Ion Popa, ruptaş

Popa Apostol

Popa Todiraşcu

Popa Ştefan

Popa Luca, rusul

Diaconul Ifrim

Diaconul Ioniţă Meran

Gheorghi Meran, monah

Angheluţă Vântu, monah

Safta, văduvă

Rugina, văduvă

Tudosii, ţigan al Răchitoasei

Ioniţă, ţigan al domniţei Rucsandii

Toader nepot lui Borcan, chelar la dumisale doftorul Drăcachi

Ştefan, , chelar al dumisale spătăriţei Zmarandii Cantacuzino

Grigoraş Vede, chelar la dumisale banul Iancul Razul

Ion a Panaghii, scutelnic al dumisale postelnicului Arghirii

Ion, chelar la dumisale banul Lupul Costachi

Mihai, chelar la viile spătarului Gheorghi Costandachi

Toader, chelar la viile domneşti

Ion a preutesii, ruptaş

Ilii Chirvasii, scutelnic dumisale logofătului Balş

Ursachi Angheluţi, la fel

Ion Scurtul, la fel

Dumitraşcu Buză, sluga dumisale spătarului Conachi

Cozma, chelar la viile dumisale stolnicului Hrisoverghii

Dobria, chelar la viile dumisale bănesii Dumitrăşchioai

Ion, ţigan, chelar la viile lui Gavril Adam

Ion, chelar la viile mănăstirii Dragomirnei

Neculai, rachier, ce a fost chelar la viile mănăstirii Dragomirnei, nevolnic

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 575- 577

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Mar 7

Ţinutul Tecuciului: Satul Piscul Corbului

26 iunie 1774

Ocolul Nicoreşti

Piscul Corbului

Toată suma caselor 69. Scădere rufeturi, însă 17: 1 vornic, 1 vătăman, 3 nevolnici, 4 chelari, 3 bejenari, 2 văduve, 2 scutelnici, 1 diacon. Rămân birnici 52.

Birnici:

Neculai Limbă, ce a fost scutelnic dumisale spătarului Cuzei

Constantin Tuchiluş, tij (la fel)

Costantin Voscu

Costantin Tica, tij (la fel) ce a fost scutelnic dumisale spătarului Cuzei

Toader Tica, la fel

Vasili Ilii, la fel

Ioniţă Ilii, la fel

Toader Bătrân, la fel

Ioniţă Canbar, la fel

Neculai Troncheş, la fel

Nistor Troncheş, la fel

Agachii Biciul, la fel

Crăciun Bătrân, la fel

Vasile zet (al lui) Brician, la fel

Ichim Brician, la fel

Ilii Troncheş, la fel

Ion Troncheş, la fel

Neculai Raţă, ce a fost birnic la Bătrâneşti

Mihai, muntean, ce a fost scutelnic al dumisale stolnicului Costandachi

Lupul, căsan, ce a fost scutelnic al spătarului Gheorghi Costandachi

Ilii Cherdivară, ce a fost scutelnic al dumisale spătarului Conachi

Gheorghi Agachii, ce a fost scutelnic al serdarului Codrian

Toader, ciobotar, ce a fost scutelnic al dumisale stolnicului Iamandi

Ion Grigori, ce a fost scutelnic al dumisale logofătului Balş

Dumbravă, tij (la fel) scutelnic dumisale logofătului

Albul, bejenar

Costantin Turiatcă, bejenar

Vasili, berar, bejenar

Costantin, holtei cu mamă, bejenar

Vasili Tuchiluş, ce a fost scutelnic al dumisale stolnicesei Aniţei Micleascăi

Gheorghi Andronachi, ce a fost scutelnic al mănăstirii Răchitoasei

Vasile Înhămatu, la fel

Dănilă Înhămatu, la fel

Ion Mihălachi, ce a fost scutelnic al dumisale postelnicului Arghirii

Vasili Mihălachi, la fel

Costantin Văscul, la fel

Lupul Mihălachi, bejenar

Chiriac, ce a fost al dumisale banului Iancul Razu

Andrei Grebădan, ce a fost scutelnic al şătrarului Alecsandru

Ploghin, ce a fost scutelnic al dumisale spătarului Conachi

Vasile zet (al) Stanii, ce a fost scutelnic al dumisale stolnicului Sandul Sturza

Gheorghi Babeş, bejenar

Vasile Marin, ce a fost al dumisale spătarului Conachi

Ioniţă Mihălaşcu, la fel

Ion, bârlădean, ce a fost birnic la Bârlad

Gavril Marin, ce a fost birnic la Cozmeşti

Ursul Prilog, la fel

Postolache Barbălată, ce a fost birnic la Furceni

Radu, muntean, bejenar venit acum

Ion, muntean, la fel

Rufeturi:

Iordachi Tuchiluş, vornic

Ştefan Brician, vătăman

Manole Bătrân, chelar dumisale visternicului

Zaharia, nevolnic

Toader Filip Uncheş, nevolnic

Vasili, berar, bejenar de la Muntenia, al dumisale stolnicului Negrii

Costantin sin (fiul) lui, la fel

Vărvara, văduvă

Ion, croitor, nevolnic

Şerban, muntean, chlar la viile dumisale spătarului Cuzei

Ioniţă, tăbăcar, chelar dumisale spătarului Conachi

Neculai Arion, chelar dumisale paharnicului Vasile Ruset

Diaconul Vicol

Andrei Vâlcul, scutelnic dumisale logofătului Balş

Ilii Zaharia, la fel

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 572, 573

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Mar 6

Ţinutul Tecuciului: Satul Ionăşeştii

26 iunie 1774

Ocolul Nicoreşti

Ionăşeştii

ce au fost scutelnicii dumisale postelnicului Arghirii

Toată suma caselor: 33. Scădere rufeturi, însă 9: 3 popi, diaconi, 1 mazil, 3 văduve, 2 nevolnici, 1 vornic. Rămân birnici 24.

Birnici:

Mihai Sovian

Gheorghi Sovian

Costandachi Papuc

Apostol Gârlian

Gheorghi Pădure

Ion Bălţatu

Lupul Mitrofan

Toader Leontii

Toader Pădure

Costantin, Cioban

Andrei, cojocar

Toader Onică

Enachi, muntean

Gheorghi Gole

Nechita Gole

Costantin Bârcul

Ioniţă Puiul

Apostol, cioban

Vasili Mihălachi

Ion Mihălachi

Ion Gruiu

Istrati Goidan

Crăciun zet (al) Baraghii

Rufeturi:

Ion Gâlte, văduvoi, vornic

Popa Andrii Leucă

Diacon Gavril

Constantin Bălţat, mazil

Panaghia, văduvă

Aniţa, văduvă

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 572

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Mar 6

Ţinutul Tecuciului: Satul Sclipoteştii

26 iunie 1774

Ocolul Nicoreşti

Sclipoteştii

Toată suma caselor: 56. Scădere rufeturi, însă 10: 1 vornic, 2 chelari, 1 grec, 1 popă, 1 slugă, 3 nevolnici, 1 ţigan. Rămân birnici 46.

Birnici:

Simion socrul lui Gheorghi, chelar

Vasile Ciohuş

Eni, muntean

Zaharie

Muşat, grădinar

Simion Vintilă

Ivan, ce a fost scutelnic dumisale stolnicului Sandului Sturzei

Voicul, tij (la fel)

Toader Tăbârcă, la fel

Gavril Stana, ce a fost scutelnic dumisale spătarului Costantin Sturzei

Lupul, la fel

Pascul Troncăş, ce a fost scutelnic dumisale spătarului Conachi

Gheorghe Troncăş, la fel

Artenii, la fel

Ion Vulpi, la fel

Costantin, la fel

Pavăl, ce a fost chelar mănăstirii Sfeti Spiridon

Gheorghi Ghinpul, ce a fost al jicnicerului Manolachi Jora

Ştefan Buga, ce a fost al slugerului Dimitrachi

Ioniţă Hara, ce a fost vier al căpitanului Ioniţă Negrii

Vasili, la fel

Padu, muntean

Pavăl Gogoia, ce a fost nirnic la Urecheşti

David, bejenar

Vasili, brat (frate) lui

Sava zet (al) lui Sovian, ce a fost scutelnic dumisale spătarului Conachi

Costantin, ce a fost al dumisale stolnicului Costantin Negrii

Neculaiu Vedi, ce a fost al dumisale banului Iancul Razul

Marin Popăscul, ce a fost scutelnic la mănăstirea Răchitoasa

Toader Sovian

Ion Hara

Postolachi, fiul lui Iancul

Lupul Frenţa

Ion Plăcintă

Ioniţă Iacomi

Petrânjel, fiul lui Grigorii

Costantin, olar

Necula Dobrenescu

Toderaşcu Dănăilă

Vasile Gârlian

Simion Mănăilă

Saha Herul

Ştefan Gogotă

Toader Iancul

Dănăilă Dobrinescu

Rufeturi:

Apostol Stana, vornic

Dumitru, grec

Popa Pavăl, rusul

Gheorghi, chelar al şătrarului Alecsandru

Dima, slugă, tij (la fel)

Vasile Iancul, chelar al dumisale căpitanului Ioniţă Negrii

Dragomir zet (al) Gâltii, nevolnic

Ion, ţigan al mănăstirii Răchitoasei

Dumitru, sârbul, nevolnic

Floria, nevolnic

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 572, 573

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Mar 6

Radu Boeru: Autolirica / „jurnal poetic şi nu prea”

„Speriat de oamenii / care poartă cinci beţe. / Ei pot pune în scenă / două crucificări şi jumătate” (Scris în 45, p. 10), tânărul poet şi grafician Radu Boeru, născut în Suceava şi plecat la timp de aici, izbuteşte simfonii lirice entuziasmante, în ciuda modernismului de ultimă generaţie, de care s-a lăsat adoptat, de modernismul-protest extrem de cerebral, pentru a ciopli un „jurnal poetic şi nu prea” – pentru că poezia lui e mai mult decât atât, e cunoaştere şi iniţiere în cunoaştere, pe care l-a numit „Autolirica” (editura PAGINARIUM Publishing, Bucureşti 2019; coperta şi grafica: Radu B. Boeru).

„El şi-a cules fructul păcatului / Când era încă tânăr, foarte tânăr. / Nimic nu a mai rămas în uscăciunea arborelui, / nicio frunză neîntoarsă. El a mers pe pământ, încă merge, / până pământul va umbla pe el, / laolaltă cu noi, ursitoarele care i-au ratat / întâlnirea cu el însuşi” (Creştere, p. 6), scrie Radu B. Boeru (eu îl ştiam sub prenumele Bogdan) şi, astfel, încă din primele pagini, ne avertizează asupra universului mitologic prin care avem de rătăcit, cu sau fără decăderi mistice, într-un imaginativ care sugerează discret un marş de protest printre stele nopţii sau prin însăşi bezna existenţială, în care „Marele rit a început. / Din seara asta şi până mâine, / Mirosuri de pământ, vă rog să-mi arătaţi / căile pe care să nu merg, viitorul pe care să nu-l am” (Ospăţ, p. 8).

La o primă vedere, „Autolirica” e o revoltă împotriva poeziei şi, prin consecinţă, împotriva sufletului; la fel, şi o revoltă împotriva mitului şi a mistificării, deşi Radu Boeru, observând că „ultimele secunde private au izbucnit din ceas, / ţipând ca liliecii orbi în după-amiaza vie” (Dimineaţă, p. 11), se reinventează, inclusiv liric, inclusiv mitic şi poate că şi mistic, dar o face printr-o individualizare distinctă şi răspicat susţinută. Fără voia lui, intră într-o incantaţie psalmică, care aminteşte discret de versetele primelor cărţi religioase ale omenirii şi mai puţin de psalmii biblici, deşi arhitectura alegorică des folosită ar putea lăsa şi o astfel de impresie. Şi tot la o primă vedere, Radu Boeru vehiculează şi retrăieşte trăirile contemporanilor săi, în momente de cumpănă, inclusiv trăirile lui Ceauşescu, „lângă Târgovişte”, pentru că „oamenii cu gânzi sunt blânzi. / Pe cuştile lor scrie Nu zgandariti! / cu Verdana de 24, / Bold şi subliniat, fără diacritice”. Modernismul acesta excesiv, care „pedalează pe Youtube”, poate semnala „Pericol de înec” (Gânzi, p. 24), într-o lume laconică Planeta tristeţii, p. 28), sărăcăcioasă, dar care îşi ajunge sieşi („Fascii glorioase. Bisericuţe. Ministere. / agregate baritoni, cântec de lemn. / Între ei, debalansat vă spun / că mă simt un mic nimic neputincios – Muzică, p. 27), dar salvarea este, iarăşi, simfonicul psaltic al salvării de la autopastişări, uneori abia schiţat („În era noastră, la vârf am năimit miei sfinţi / şi frunze căzătoare” – Centenar, p. 29), alteori amplu, dar fără a ieşi din matricea modernismului-protest sau, altfel spus, modernismul strigătului, ţipătului existenţial: „Păcat că vorba nu e încercare nici piatră de râu / iar vorba scrisă arde odată cu hârtia, / cu pulsul momentului, cu rotirile din ce în ce mai încete / a limbilor timpului în jurul axului înfipt / în roţi, arcuri, pârghii, scripeţi, pietre şlefuite şi şuruburi, / cam tot ce înţelegem din viaţă. / Strâng anotimpuri sub staturi de pile, / punga-nvechită în care-mi încap insomniile” (Una lună, duminică, tristă, p. 87). Iar statutul acesta de arbore mişcător, conferit propriului trup, atunci „Când libertatea s-a descheiat şi la ultimul nasture” (Despre subordonare, coordonare, poesis şi toate cele, p. 107), alienează cumva, pentru că „Trecură multe zile de la lunea albastră. / Lunea începuturilor, cu lună roşie, eclipsa / vrăjitoarelor, bejenia spre job” (O lună de poezie (experimentând), p. 123) sau pentru că „Toată lumea are nevoie să urască ceva” (Luni, creed, Ctrl, p. 140), precum într-o scenă de teatru absurd, în care „Actorii erau tineri, carnea stătea pe ei / în minunate feluri, piesa încă se scria singură / peniţele suple scrâşneau de zor / sărind din lacul de cerneală / în năvodul aruncat de cu seară / când ne amestecam paşii întretăiaţi / şi însemnam cu zgomote alocuţiuni / drumul spre bancul de probă” (Scena, p. 142).

„Constructor de senzaţii tari, termoizolante, / rezistente la cele mai groase plictiseli” (Inutilitate, p. 167), poetul pe care am avut onoarea să-l debutez cândva, la Suceava, îmi trimite, „din abisuri suspendate” şi „din timp, în timp, în timp” (Colectorii de merite (lui Paul Neagu), p. 177) câte un amplu mesaj al viitorimii lirice a neamului nostru, însemnând câte o nouă carte de poezie, „Unde unde de val curăţă mocirla memoriei, / maşinăriile de spălat păcatele / cu distilat de smirnă” (Piedică, 181), iar poezia de acest fel, care defineşte generaţiile care vin, nu doar că îmi place, ci mă şi pune pe gânduri, înainte de a ţipa, împreună cu Radu Boeru, penultimul vers al cărţii sale: „Trăiască libertatea! Să trăieşti, domnul meu, îmi răspunde” (Sfârşit, p. 189).

Cronici sentimentale No Comments Mar 6