Dragusanul - Blog - Part 1462

Ion I. NISTOR

 

Ion I. NISTOR

 

Nistor

 

16.08.1876, Vicovu de Sus – 11.11.1962, Bucureşti

 

         „Cel mai de seamă istoric al Bucovinei” (Iorga) a întemeiat „Junimea Literară” şi „Codrul Cosminului“, a scris: „Rutenisarea Bucovinei“ (1905), „Istoriei Bucovinei“, „Românii transnistrieni“ (1925), „Problema ucraineană în lumina istoriei“ (1934), „Migraţiunea românească în Polonia, în sec. XV şi XVI“, „Istoria fondului bisericesc din Bucovina“ (1921), „Un capitol din viaţa culturală a Românilor din Bucovina“ (1916), „Cehoslovacii şi Românii“ (1929-1930) etc. Pe larg, în Mărturisitorii ** clik.


Sextil PUŞCARIU

 

Sextil PUŞCARIU

 

Puscariu

 

04.01.1877, Braşov – 07.05.1948, Braşov

 

         Întemeietorul Universităţii din Cluj, Sextil Puşcariu, Tribun al Bucovinei, ctitor al „Muzeului Limbii Române“ (1919) şi al buletinului „Muzeului Limbii Române“ din Cluj, a publicat: „Schiţe“ (1895), „Die rumänischen Diminutivsufixe“ (1899), „Lateinisches ti und ki im Rumänischen, Italienischen und Sardischen“ (1904), „Literatura Română“ (1925), „Dicţionarul Academiei“ (1913-1926), „Studii istro-române“ (1926), „Istoria Literaturii Române“ (1939), „Istoria literaturii române“ (1930) etc. Mai multe, în Mărturisitorii ** – clik.


Adrian FORGACI

 

Adrian FORGACI

 

Forgaci

 

10.05.1878, Roşa – 23.05.1905, Cernăuţi

 

         Compozitor talentat, care  a pus pe muzică şi versuri eminesciene, „Dorinţa” şi „De ce nu-mi vii?”, între piesele sale corale numărându-se şi „6 coruri bărbăteşti”, „Cântecul marinarului” şi „Serenada”, Adrian Forgaci şi-a încercat norocul şi în poezie, publicând mult în „Patria”, „Deşteptarea şi „Luceafărul”, textele sale poetice fiind adunate, în 1939, de suceveanul Filimon Taniac, în cele două volume ale cărţii „Poeziile lui Adrian Forgaci”.


Samuil IONEŢ

 

Samuil IONEŢ

 

Ionet

 

13.08.1878, Ostriţa – 24.09.1965, Rădăuţi

 

         Ctitorul Şcolilor de Agricultură din Dorna Candreni şi Şaru Dornei, iar împreună cu soţia sa, Eugenia, a Muzeului Etnografic din Rădăuţi, ambii soţi fiind decoraţi „proprio motu” de Carol al II-lea, 13 octombrie 1935, la Rădăuţi, Samuil Ioneţ, dascăl cu o activitate socială demnă de toată admiraţia, a scris, printre multele cărţi de uz didactic, precum „Voievozii noştri”, şi o valoroasă mărturie, „Geografia judeţului Rădăuţi” (1936), o lucrare splendid ilustrată. Mai multe, în Rădăuţi, în mărturiile vremii – clik.


Visarion PUIU

 

Visarion PUIU

 

Puiu

 

27.02.1879, Paşcani – 10.08.1864, Viels-Maison, Franţa

 

         Autor al unei opere teologice, istorice, scriitoriceşti şi sociale demnă de toată admiraţia, păstor mult prea blajin al unei turme deja răzleţită de lăcomii lumeşti, Visarion Puiu a scris „Preoţii săteşti” (1902), „Creştinism şi naţionalitate” (1904), Mănăstirile de călugăriţe. Schiţe istorice” (1910), „Din istoria vieţii monahale” (1911), „Mănăstirile din Basarabia” (1919), „Predici pentru oraşe” (1920), „Cântarea din bisericile noastre” (1926) etc.