Ziua Memoriei: Colinde religioase din secolul XIX

O altă formulă a recuperării de memorie “ZICĂLAŞII“

*

Patru colindători (doar patru fii avea Timpul, numiţi anotimpuri, apoi, când se feminizează ritualurile, muze sau hore), toţi elevi ai Şcolii de Arte “Ion Irimescu”, au realizat, sub îndrumarea profesorului Petru Oloieru, un concert cu trei vifleimuri, două cântece de stea şi un colind ancestral (ultimul), concert filmat şi deja postat pe Youtube de colegul nostru Lucian Căluşeriu, pe care îl puteţi viziona şi auzi făcând click pe a doua imagine din dreapta (prima e albumul trupei Toy Machines, iar a treia filmul concertului Toy Machines la Bucovina Rock Castle, în vara acestui an – în zilele următoare, vom posta şi celelalte trupe din ziua a doua: Basska, Luna Amară, Zdob şi Zdub, Dubioza Kolectiv).

*

Avem 46 de colinde religioase, care se cântau în Bucovina prin anii 1860-1910, toate descoperite de Covaşă în licitaţia trucată de atribuire de publicitate a Consiliului Judeţean Suceava, dar cum nu putem intra la repetiţii şi fonotecare, am scos şi noi, prin grija ocrotitoare şi părintească a directoarei CJ Mihaela Beldiman şi cu încurajarea şefului poterelor liberale, Tiberiu Beldiman, câteva la iveală (cu cinci adrese, în care cer numai datele mele personale, terorizează şnapanii ăştia, de vreo lună, Centrul Cultural “Bucovina”, pentru că am îndrăznit să acuz furtul de bani publici; îşi închipuie că vor găsi vreo lipsă de la serviciu, când eu n-am avut concediu de nici nu mai ştiu câţi ani şi când lucrez minimum 12 ore pe zi la recuperări de memorie!). Nu are rost să vă explic, în acest spaţiu, ce-i cu colindele (cântece lunare străvechi, solar fiind doar colindul scandat, pe care îl numim urătură) şi cu vifleimurile (cântecele creştine ortodoxe, compuse în mănăstiri pentru a înlocui “păgânele colinde”, cum ar fi “Mioriţa”, “Meşterul Manole”, “Leul”, “Vorbeşte fagul cu bradul”, “Junele Junelaş”, “Bună seara, găzduliţă” etc.), dar trebuie să precizez că vifleimurile şi cântecele de stea, reînviate, după un secol şi jumătate, de băieţii lui Petrică Oloieru, sunt printre primele producţii de acest fel, cu o melodică aproape bisericească şi cu versuri neîndemânatece, dar purtând mesajele ortodoxismului.

*

Acestea fiind spuse, vă invit să ascultaţi acele colinde şi să vedeţi concertul de doar 15 minute al Zicălaşilor, făcând click pe poza a doua a coloanei din dreapta acestei pagini.

*

Lucian Căluşeriu, filmând concertul “Zicălaşilor”

*

Lansarea antologiei de autor Mircea Motrici

*

Cred că fiecare om prezent în sală – şi au fost peste 230, conform distribuţiei de cărţi şi reviste – ar fi putut vorbi despre opera şi despre viaţa lui Mircea Motrici, care rămâne o prezenţă vie, chiar dacă a păşit în amintire.

*

Manifestarea a fost deschisă de Managerul Centrului Cultural “Bucovina”, Viorel Varvaroi, apoi au vorbit despre carte şi autor Rozalia Motrici, redactorul antologiei “Pecetea stelară” şi soţia regretatului poet, Ilie Zegrea, extraordinarul poet cernăuţean, şi fostul director al şcolii din Udeşti, domnul profesor Simion.

*

Eu n-am făcut nimic, în afară de poze pe care să le postez pe propriul meu site, în timpul orelor de serviciu, la trecut de ora 23 (chestiile astea le zic pentru devoratorii şmenari de publicitate a Consiliului Judeţean Suceava, directoarea Mihaela Beldiman, liberalul întreprinzător Tiberiu Beldiman şi năucul antigazetar nu mai ştiu cum Covaşă – ca să nu facă bieţii de ei toxiinfecţie intelecuală!), nimicul acesta însemnând, de fapt, cât nu vor face beldimanii-covaşi nici într-o sută de vieţi. În fond, dacă li s-ar da o sută, tot n-ar trăi nici una.

*

Toţi am avut revelaţia statutului de poet poet, pe care îl certifică antologia de autor “Pecetea stelară”. Mircea Motrici a urcat într-o stea, doar ca să ne vegheze fântânile şi să ne întremeze, astfel, puterea de a visa şi, în fond, de a trăi cu adevărat.

*

Managerul Centrului Cultural “Bucovina”, Viorel Varvaroi

Rozalia Motrici, redactorul cărţii “Pecetea stelară”

Ilie Zegrea, poetul cernăuţean şi prietenul lui Mircea Motrici

Domnul profesor Simion, fostul director al şcolii din Udeşti

Monumentul Memoriei

*

Colindătorii lui Mircea Motrici

*

Copiii din Udeşti, dibaci recitatori ai poeziei lui Mircea Motrici, au înjghebat şi un concert de colinde religioase (vifleimuri şi cântece de stea), încheiat cu o urătură, iar fireasca trecere de la lirica celui omagiat în “Ziua cea mai scurtă – Ziua Memoriei”, la colinde religioase şi la urătură, s-a făcut firesc şi sincer, cu firescul şi sinceritatea specifice vârstei abecedarului. I-am pozat cu drag, nu doar din pricină că sunt bunic, ci pentru că am avut sentimentul (şi n-am fost singurul) că Mircea Motrici stă la fereastră şi ascultă încântat.

*

*

Publicul lui Mircea Motrici

*

Un public de excepţie, format din udeşteni, din suceveni şi din cernăuţeni, a ţinut să participe la lansarea antologiei de autor “Pecetea stelară”, de Mircea Motrici, dovadă că Mircea a fost un adevărat sacerdot al prieteniei, căruia toţi îi simţim lipsa. De la Cernăuţi a sosit un “comando” artistic, în frunte cu poetul Ilie Zegrea, de la Gura Humorului a sosit, special pentru acest eveniment, Radu Bercea, iar din Suceava, puzderie de artişti plastici, de umorişti, publicişti şi scriitori, printre care Ion Paranici, Dorin Liviu Clement, Gabriel Cărăbuş, Costache Clement, Alice Niculăică, Mircea Sfichi, Constantin Horbovanu, Sorin Ursan Delaclit, Emil Ianuş, Ştefan Stroe, Bobby Stroe, Pamfil Horodnic, Viorel Corodescu-Cov, Sorin Baciu, Doina Catargiu, Constantin Ungureanu-BOX, Petru Oloieru, Victor T. Rusu, Mihai Pânzaru-PIM, Gabriela Teişanu şi aşa mai departe.

*

Poetul cernăuţean Ilie Zegrea, în primul rând al publicului

*

Competiţia Rock: SUCEAVA – CLUJ-NAPOCA 1-10!

Călin Brăteanu: Aşa arată un adevărat Produs în Rock Bucovina!…

*

În 2016, festivalul de rock de la Cluj-Napoca se va afla la a treia ediţie; cel de la Suceava, la a şasea. Festivalul clujenilor are, în fiecare an, un buget de minimum zece ori mai mare decât cel al sucevenilor: Bucovina Rock Castle costă mai puţin decât “uite Sandra, nu e Smokey” din memorabilul 1 decembrie 2015. Ce-i drept, la Cluj-Napoca, în afară de Consiliul Judeţean, de primărie (ceea ce nu-i cazul la Suceava) şi de alte primării din judeţ (există primării urbane şi în judeţul Suceava?), contribuie cu bani mulţi şi comunitatea oamenilor de afaceri. Pentru că aşa-i patriotismul local al clujenilor: faptă! Păi, dacă n-au, ca noi, chipeşii bucovineni, bundiţe de dihor!…