Furaţi, dar nu irosiţi bănetul pe gunoaie!

Gunoaie, sub cutiile poştale ale Sucevei

*

Dimineaţă, sub cutiile poştale din blocurile Sucevei, s-au adunat maldăre de gunoaie colorate. În cutii, bucşite cu hârtie tipografică de calitate, tipărite cu dichis, alte maldăre de gunoaie. Păcat de bănet, mi-am zis, cu ochii la gunoaie, apoi am scos aparatul de fotografiat. Ca să mă dumiresc, mai târziu, ce anume poate transforma în gunoaie nişte tipărituri excelent lucrate.

*

Prim-plan pe gunoaie

*

Se ştie, deja, că eu nu mă topesc de dragul securiştilor care ne conduc. Nu am nimic împotriva securiştilor din servicii, care îşi fac datoria atât cât sunt lăsaţi să şi-o facă. Dar când dau cu ochii de odrasle securiste precum monica macovei, sorin oprescu sau victor ponta, mi se face stomacul ghem. Şi tare mi-aş dori să-i văd trăind din leafa mea! Prin urmare, nu arunc sub cutiile poştale pliantele cu securişti propagandistici, ci le depun frumos în coşul de gunoi din latura casei unui fost coleg de liceu. Ce-i drept, nu-l plac pe securistul Ponta, dar păstrez, totuşi, decenţa, depunându-i, cuviincios, pozele eclatante în coşul din latura casei lui Florin Stroe. Nu calc pe mutra lui Ponta, cum fac unii dintre suceveni, nu-mi şterg tălpile de trăsăturile lui antiafrodisiace. Deşi nu-mi place, eu nu-l consider pe Ponta un gunoi, ci o făptură pământească, spre care zvârli cu piatra doar când ţi se dă la nădragi.

*

Primul detaliu

*

Al doilea detaliu

*

Al treilea detaliu

*

Privesc cu atenţie şi cu ochelarii pe nas abundenţa de materiale propagandistice, pe care sucevenii, prin atitudine firească, le transformă în gunoaie şi, privind, încep să mă dumiresc. Pe suceveni nu-i enervează Ponta, ca pe mine, ci risipa, bătaia de joc cu care se irosesc banii de la noi, din bugetul scumpei lor ţărişoare, furaţi.

*

Aşa că, domnilor cu ciolanul puterii în apucătoare, la binele vostru cuget, atunci când vă îndemn: Furaţi, dar nu irosiţi bănetul pe gunoaie!

Ponta, şmecherul ortodox, nu ştie face cruce!

Maculatura dezgustătoare a pontacilor

*

N-am avut vreme, nici interes, să-l ascult pe securistul semid-ortodox Victor Ponta cum se dă la creasta de inginer fizician a lui Klaus Iohannis, numai ca să ajungă preş-patriarh al României. Dar am găsit în cutia poştală flenduri de hârtie colorată, care-l înfăţişează pe impostorul obraznic făcând-o pe-a ortodoxul, braţ la braţ cu cucoana lui, fată a răspopitului Ilie Sârbu, proaspăt cercetat penal. Ponta neagă că ar folosi şarlatania pseudo-ortodoxă şi, implicit, o practică discriminatorie dezgustătoare.

*

Ponta şi fata răspopitului Ilie Sârbu, pozând în creştini

* 

Mai să crezi, după fraiere (sic!), că ar fi Ponta şi cucoana lui nişte sfinţi martiri, precum ăia de ucideau preoţii celorlalte altare sfinte, urlând că ar fi persecutaţi. Dar uitaţi-vă atent la şmecheraşul pigmeu şi o să vedeţi că nici măcar cruce nu ştie să facă, mituirea lăcomoşilor farisei de la altarele ăluilalt securist, patriarhul, construindu-i o imagine de răspopit prezidenţiabil.

*

Un ponto-ortodox, care nu ştie să facă nici cruce

*

O să iasă Ponta preşedinte? Pagubă-n ciuperci şi să vă fie de bine, căci, în cazul acesta, îl veţi merita pe deplin!

Sărbătorile Memoriei, Dimitrie Savu şi Tiberiu Cosovan

închinate zilelor de 6 şi 9 noiembrie 1918

*

Pentru că aveam de sărbătorit zilele de 6 şi 9 noiembrie 1918, ambele demne şi glorioase pentru Bucovina (nu spun de ce şi ştiu eu pricina), am apelat la doi mărturisitori de Bucovina importanţi, pictorul Dimitrie Savu şi publicistul Tiberiu Cosovan, pentru scenografie şi interpretare.

*

Dimitrie Savu şi Tiberiu Cosovan

*

Cu scenariul şi regia m-am ocupat eu, la provocarea poetului Roman Istrati, un incorigibil risipitor de sine, care s-a născut pentru a trăi, precum nimeni altul, bucuriile oamenilor oameni. Pentru coloana sonoră, am apelat la Vasile Purice, fostul basist al trupei SEMNAL M, şi la prietenul nostru Dănuţ Lungu, în discreţia luminoasă a Sărbătorilor Memoriei aflându-se colegii mei Mihai Pânzaru-PIM, Corina Scîntei, Gabriela Teişanu, Oana Maria Sârbu-Botezat, Constantin Ungureanu-BOX, Gheorghe Senciuc şi Aurel Alexa.

*

Vasile Purice, basistul trupei SEMNAL M

*

Expoziţia pictorului rădăuţean Dimitrie Savu înseamnă o exponenţă expresionistă a două secole de pictură bucovineană, înrudirile operei sale cu cea a vechilor acuarelişti germani (Jaschke, Knapp, Zuber, Charlemont, Bernt) sau a ctitorilor artelor plastice bucovinene (Bucevschi, Roşca, Maximovici) fiind vizibile pentru ochiul unui cunoscător, dar şi surprinzătoare, pentru că Dimitrie Savu nu avea de unde cunoaşte opera nobililor săi antecesori. Dimitrie Savu, ca şi ei, este doar o expresie a Bucovinei şi, tot ca şi ei, unul dintre puţinii bucovineni care apre hăruirea şi de a înfrumuseţa Bucovina.

*

Expoziţia pictorului Dimitrie Savu

*

Picturile lui Dimitrie Savu sunt răspândite prin colecţii particulare şi muzeale din întreaga Europă, în America, în China, în Japonia, ba chiar şi prin Africa, doar în România şi, mai ales, în Bucovina, nu prea. În Suceava, la optzeci şi trei de ani, Dimitrie Savu expune pentru prima dată (!!!) într-o expoziţie personală. O primărie din sudul Franţei i-a cumpărat, recent, 18 lucrări, iar primăriile din Suceava sau Rădăuţi sau Consiliul Judeţean Suceava – nici măcar o singură lucrare.

*

Dimitrie Savu, singur şi însingurat, în apropierea vicepreşedintelui Ilie Niţă

*

Domnul Ilie Niţă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, prezent, ba şi participant activ la manifestare, ne-a asigurat că nu numai pictorul Dimitrie Savu, ci toţi creatorii Sucevei vor avea parte de sprijinul total al instituţiei pe care o reprezintă. Aha!, m-am dumirit eu parţial; înseamnă că Varvaroi e creator şi eu habar nu am avut! Probabil că de aia lipseşte, pentru că trudeşte cu crearea… de posturi bugetare şi pentru celelalte nemoteiuri ale lui, la fel de creative ca şi cele deja cuibuşite în cultură. Nu multe, deocamdată doar vreo zece-cinsprezece – n-am numărat.

*

Despre opera lui Dimitrie Savu au vorbit artiştii plastici Mihai Pânzaru-PIM şi Constantin Ungureanu-BOX, dar n-am poze, pentru că eu le ţineam microfonul.

*

Dumitru Vinţilă, vânând o nouă imagine

*

Manifestarea, închinată zilelor de 6 şi 9 noimbrie 1918, a fost copertată muzical de Vasile Purice, care a avut şi un recital, la intersecţia artei plastice cu publicistica, apoi, despre Tiberiu Cosovan şi despre scrisul lui avea să vorbească Roman Istrati, urmat de Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei “I. G. Sbiera”, şi de poetul Ion Cozmei. 

*