ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI | Dragusanul.ro - Part 9

1922: Proprietarii fabricilor de cherestea din Bucovina

Câmpulung, fabrică de cherestea – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

 

Într-un ordin al Ministrului secretar de Stat la Departamentul Economiei Naţionale, referitor la crearea de stocuri pentru CFR de către fabricile de cherestea din România, aflăm numele fabricilor din Bucovina[1] şi a proprietarilor lor:

 

Fabricile din Falcău, jud. Rădăuţi, Putna, jud. Rădăuţi, şi Moldoviţa, jud. Câmpulung, proprietăţi ale Fondului Bisericesc Ortodox-Român din Bucovina, cu sediul în Cernăuţi.

Fabricile din Găineşti şi Suha, jud. Baia, şi din Frasin şi Vatra Dornei, din jud. Câmpulung, ale Societăţii „Dacia”, cu sediul în Bucureşti.

Fabrica din Gura Humorului, jud. Câmpulung, în exploatarea firmei „Omnia”, Constantin Ardeleanu, cu sediul în Gura Humorului.

Fabrica din Vatra Dornei, jud. Câmpulung, în exploatarea dlui Nichifor Robu, cu sediul în Cernăuţi, Piaţa Unirii Nr. 2.

Fabrica din Straja, jud. Rădăuţi, proprietatea dlui Ilie Cârciu, cu sediul în Straja, jud. Rădăuţi.

Fabrica din Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung, proprietatea Întreprinderii Luculescu, cu sediul în Bucureşti.

Fabrica din Vama, jud. Câmpulung, proprietatea Societăţii „Bucovina”, cu sediul în Bucureşti.

Fabrica din Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung, în exploatarea Întreprinderii Dinescu, cu sediul în Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung.

Fabrica din Suceviţa, jud. Rădăuţi, proprietatea dlui Gh. Trufin, cu sediul în Rădăuţi.

Fabrica din Mega şi Jadova, jud. Storojineţ, proprietatea dlui Bigot de St. Quentin, cu sediul în Cernăuţi.

Fabrica din Vicovul de Sus, jud. Rădăuţi, proprietatea dlor Bodor şi Filipescu, cu sediul în Vicovul de Sus, jud. Rădăuţi.

Fabrica din Ciocăneşti, jud. Câmpulung, proprietatea dlui Toader Giosan, cu sediul în Ciocăneşti, jud Câmpulung .

Fabrica din Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung, proprietatea dlui Traian Gligă, cu sediul în Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung.

Fabrica din Crasna Ilschi, jud. Storojineţ, proprietatea Societăţii „Industria Silvică din Bucovina”, cu sediul la Crasna Ilschi, jud. Storojineţ.

Fabrica din Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung, exploatarea dlui Tins Anipodist, cu sediul în Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung.

Fabrica din Vicovul de Jos, jud. Rădăuţi, exploatarea dlui Gavril Coroamă, cu sediul în Vicovul de Jos, precum şi la alte fabrici, cu care lucrează în participaţie dl Gavril Coroamă (Brodina şi Putna).

Fabrica din Seletin, jud. Rădăuţi, exploatarea Societăţii Ing. Victor Ionescu & Soned, cu sediul în Bucureşti.

Fabrica din Vatra Dornei, Roşu, exploatarea Societăţii Româno-Germană, cu sediul în Vatra Dornei.

 

Putna, gaterul – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

 

[1] Monitorul Oficial, Nr. 133, 11 iunie 1942, pp. 4872-4874


1949: Primii diriguitori ai învăţământului comunist

 

 

Desigur că le respect memoria, pentru că ei au pus temeliile unui învăţământ eficace, alterat abia în ultimele două decenii ale comunismului. Nu pot fi numiţi colaboraţionişti, pentru că „originea sănătoasă” i-a împovărat cu idealuri, în care, fără îndoială, au început să creadă, pentru că leninistul „Învăţaţi! Învăţaţi! Învăţaţi!” nu însemna pentru ei o lozincă, ci o şansă de a călăuzi viitorul obştilor lor spre lumină. Respect memoria fiecărui iluminător al neamului, iar trudnicele recuperări de memorie, pe care le fac, de atâta vreme, probează onestitatea acestei afirmaţii.

 

1949: Învăţământul elementar, ciclul I[1]:

 

Seniuc Adrian, director la Şcoala elementară Gura Umor, Boureni.

Nistor Maria, directoare la Şcoala elementară Vatra Dornei, Roşu.

Pridie Eugen, director la Şcoala elementară Vatra Dornei, Argestru.

Lucescu Iosif, director la Şcoala elementară Vatra Dornei, Rusca.

Bayng Leon, director la Şcoala elementară Vatra Dornei, Şarul.

Petruşcă Grigore, director la Şcoala elementară Argel.

Cudrenschi Ecaterina, directoare la Şcoala elementară Breaza Centru.

Caproş Alexandru, director la Şcoala elementară Breaza, Părău.

Onesciuc Maria, directoare la Şcoala elementară Breaza, Porcescu.

Ciobanu Nicolae, director la Şcoala elementară Capu-Câmpului.

Mihalescu Octav, director la Şcoala elementară Cârlibaba, Centru.

Landauer Carol, director la Şcoala elementară Cârlibaba, Edu.

Moroşan Silvia, directoare la Şcoala elementară Ciocăneşti.

Stafie Vasile, director la Şcoala elementară Ciocăneşti, Botuş.

Todaşcă Victor, director la Şcoala elementară Coşna.

Uriţă Ioan, director la Şcoala elementară Coşna-Teşna.

Petrescu Paul, director la Şcoala elementară Crucea, Crucea.

Sturzu Alexandru, director la Şcoala elementară Crucea, Cojoci.

Tivodar Ştefan, director la Şcoala elernentară Deia.

Sârbu Ioan, director la Şcoala elementară Dorna, Gura Negri.

Pintelie Ioan, director la Şcoala elementară Dorna, Cozăneşti.

Rotaru Panait, director la Şcoala elementară din Dorna, Ortoaia.

Niculiţă Valeria, directoare la Şcoala elementară din Dorna, Sunător.

Daşchevici Gheorghe, director la Şcoala elementară Deal Floreni.

Ciobotaru Constantin, director la Şcoala elementară Poiana Negri.

Tiţă Constantin, director la Şcoala elementară Frasin.

Costin Nicolae, director la Şcoala elementară Frumosu.

Frunză Mina, directoare la Şcoala elementară Frumosu, Dragoşa.

Cimpoeş Maria, directoare la Şcoala elementară Fundu Moldovei, Nr. 1.

Hasnoş Veronica, directoare la Şcoala elementară Fundu Moldovei, Botuş.

Tăbăcaru Elena, directoare la Şcoala elementară Gemenea.

Andrei Ştefania, directoare la Şcoala elementară Iacobeni.

Axinte Rachila, directoare la Şcoala elementară Iacobeni, Puciosu.

Dulgheru Ştefan, director la Şcoala elementară Izvoarele Sucevii.

Iordache Gheorghe, director la Şcoala elementară Izvoarele Sucevii, Brodina de Sus.

Pisariuc Vasile, director la Şcoala elementară Izvoarele Sucevii, Bobeica.

Obers Heimer Antonia, directoare la Şcoala elementară Mănăstirea Humorului, Pleşa.

Isac Victor, director la Şcoala elementară Moldova Suliţa.

Grigorovici Dragoş, director la Şcoalaa elementară Moldova Suliţa, Benia.

Tcaci Cioban Petru, director la Şcoala elementară , Demăcuşa.

Panicov Gavril, director la Şcoala elementară Moldova Suliţa. Săcrieş.

Fetchiu Vladimir, director la Şcoala elementară Moldova Suliţa, Raşca.

Câmpianu Iacob, director la Şcoala elementară Neagra Şarului.

Popescu Petru, director la Şcoala elementară Neagra Şarului , Gura Haitii.

Marian Dumitru, director la Scoala elementară Neagra Şarului, Sărişor.

Brădăţan Ioan, director la Şcoala elementară Negrileasa.

Corleciuc Straton, director la Şcoala elementară Negrileasa, Vad.

Croială Aleia, director la Şcoala elementară Ostra.

Bărbuţă Eleonora, directoare la Şcoala elementară Păltiniş, Glodu.

Ţarcă Sevastian, director la Şcoala elementară Păltiniş, Dârmoxa.

Apetri Eugenia, directoare la Şcoala elementară Păltiniş, Drăgoiasa.

Ignat Gheorghe, director la Şcoala elementară Păltinoasa.

Iancu Maria, directoare la Şcoala elementară Poiana Micului Nr. 1.

Swiderschi Angela, directoare la Şcoala elementară Poiana Miculul Nr. 2.

Obadă Ioachim, director la Şcoala elementară Poiana Stampei.

Ursache Teodor, director la Şcoala elementară Poiana Stampei, Gura Coşnei.

Turculeţ Areta, directoare la Şcoala elementară Pojorâta, Izvor.

Cozmaru Ioan, director la Şcoala elementară Sadova, Gura.

Hafiuc Constantin, director la Şcoala elementară Sadova, Fund.

Rusu Felicia, directoare la Şcoala elementară Sadova, Holohoşca.

Cioban Vasile, director la Şcoala elementară Slătioara.

Tănase Nicolae, director la Şcoala elementară Stulpicani.

Apetrei Nicolae, director la Şcoala elementară Şaru Dornei, Coverca.

Iordache Ioan, director la Şcoala elementară Şaru Dornei, Sărişor.

Apetroaie Alexandru, director la Şcoala elementară Şaru Dornei, Şar.

Andrici Gheorghe, director la Şcoala elementară Valea Boului.

Nichitovici Nicolae, director la Şcoala elementară Valea Putnei.

Coroană Silvestru, director la Şcoala elementară Valea Seacă, Miron.

Bret Iosiv, director la Şcoala elementară Vama, Strâmtura.

Pavel Mina, directoare la Şcoala elementară Vama, Molid.

Tudan Casian, director la Şcoala elementară Vama, Prisaca.

Dan Gheorghe, director la Şcoala elementară Vatra Moldoviţei.

Lupu Ioan, director la Şcoala elementară Vatra Moldoviţei , Valea Stânei.

Oţet Toader, director la Şcoala elementară Vatra Moldoviţei, Ciumârna.

Negrilă Ioan, director la Şcoala elementară Voroneţ.

 

1949: Învăţământul elemenlar, ciclul II:

 

Mangiurea Ilie, director la Şcoala elementară Câmpulung, Sat.

Nichitovici Paul, director la Şcoala elementară Câmpulung , Sâhla.

Iuraşcu Joan, director la Şcoala elementară Câmpulung , Centru.

Marcu Ioan, director la Şcoala elementară Vatra Dornei.

Popovici Alexandru, director la Şcoala elementară Gura Humorului.

Guleac Eufrosina, director la Şcoala elementară Capu Codrului.

Găină Minu, director la Şcoala elementară Dorna Candreni.

Ignat Nicolae, director la Şcoala elementară Doroteia.

Apetrei Gheorghe, director la Şcoala elementară Fundu Moldovei Nr. 1.

Coroliuc Mihai, director la Şcoala elementară Mănăstirea Humoralui.

Căpăţână Andrei, director la Şcoala elementară Moldoviţa.

Radomschi Titus, director la Şcoala elementară Pojorâta.

Paţa Ioan, director la Şcoala elementară Şaru Dornei, Panaci.

Georgescu Marin, director la Şcoala elementară Valea Seacă.

Dănescu Constantin, director la Şcoala elementară Vama Nr. 1.

 

1949: Şcoli medii:

 

Şuhan Traian, director la Liceul mixt Cânpulung.

Billan Silvia, directoare la Şcoala pedagogică Gura Humorului.

 

1949: Şcoli medii tehnice:

Gruber Petru, director la Şcoala tehnică de construcţii Câmpulung.

Ionescu Mihai, director la Şcoala tehnică de prelucrarea lemnului Câmpulung-Resort.

Păduraru Teofil, director la Şcoala tehnică administrativă Vatra Dornei-Resort.

Mândreanu Constantin, director la Şcoala tehnică minieră Vatra Dornei-Resort.

 

1949: Şcoli de calificare:

 

Corsaru Radu, director la Şcoala profesională forestieră Vatra Dornei.

Drelciuc Petru, director la Şcoala profesională forestieră Frasin.

Tugurlan Stelian, director la Şcoala profesională minieră Iacobeni.

 

[1] Monitorul Oficial, Nr. 20, 25 ianuarie 1949, pp. 845, 846


1948: Primele naţionalizări în judeţul Suceava

Moara lui Leon Boguş, astăzi Hotel “Cosmos” – colecţia Gabriel Ojog

 

„Tablou de întreprinderile naţionalizate trecute în administrarea comunelor, potrivit dispoziţiunilor art. 1, aliniatul penultim, din legea N. 119 din 1948, şi pentru care urmează să se ia deciziuni în cauză de către Preşedinţia Consiliului de Ministri:

 

Judeţul Suceava[1]:

 

Moara şi aparat de decorticare, foste proprietatea lui Spiridon Moraru din oraşul Suceava.

Moara fostă preprietate a lui Weittman Leib din oraşul Suceava.

Moara fostă proprietate a lui Lehman Popovici şi Ogrodnic, fost Hotinceanu, din oraşul Suceava.

Brutăria fostă proprietate a mostenitorilor Denker din oraşul Suceava.

Brutăria fostă proprietate a lui Spurny Ludovig din oraşul Suceava.

Brutăria fostă proprietate a lui Itsig Moritz din oraşul Suceava.

Presă de ulei fostă proprietate a lui Weitman et Co. din comuna Iţcani.

Moara fostă proprietate a lui Ogrodnic Petru şi Păjoreanu Genoveva din comuna Burdujeni.

Moara fostă proprietate a Şandru Maria din comuna Ilişeşti.

Moara fostă proprietatea a lui Gheorghe Niculiţă Popovici din comuna Costâna.

Moara fostă proprietate a Caminschi Ida din comuna Comăneşti.

Moara fostă proprietate a lui Merhrig Iosif din comuna Comăneşti, satul Humoreni.

Moara şi gater fostă proprietate a lui Zavada Dumitru din comuna Arbore.

Moara şi gater fostă proprietate a fraţilor Hass din comuna Pârteştii de Jos.

Moara fostă proprietate a lui Lupu Victor din comuna Arbore”.

 

Judeţul Rădăuţi[2]:

 

Brutăria fostă proprietate a lui Flasenberg Iosif Moze din oraşul Rădăuţi.

Moara fostă proprietate a lui Kimmelmann Samuel din comuna Baineţ, satul Muşeniţa.

Moara fostă proprietate a lui D. L. Kraft din comuna Măneuţi.

Moara fostă proprietate a lui Beer Salomon din comuna Grăniceşti, satul Ţibeni.

Moara fostă proprietate a lui Adolf Hollinger din comuna Siret.

Moara fostă proprietate a moştenitorulor lui Scharf David din comuna Frătăuţii Noi.

Moara fostă proprietate a lui Coroamă Gavril din comuna Vicovul de Jos.

Moara fostă proprietate a Zoe Costişa din comuna Costişa.

Moara fostă proprietate a lui Mittel Filip din comuna Vicovul de Sus.

 

Judeţul Câmpulung[3]:

 

Brutăria fostă proprietate a lui Iordache Ariciuc din oraşul Câmpulung Moldovenesc.

Moara fostă proprietate a lui Binderer şi Brecher din oraşul Vatra Dornei.

Moara fostă proprietatea a lui Liviu Bălan din comuna Frumosul.

Fabrica de cherestea fostă proprietate a lui Liviu Bălan din comuna Frumosul.

Uzina electrică fostă proprietate a lui Leontieş Ioan et Comp. din comuna Vama”.

 

Boian, moară pe Prut – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

 

[1] Monitorul Oficial, Nr. 229, 2 octombrie 1948, p. 7974

[2] Monitorul Oficial, Nr. 229, 2 octombrie 1948, p. 7968

[3] Monitorul Oficial, Nr. 229, 2 octombrie 1948, p. 7951


1916: Colecta pentru cei amputaţi şi orfanii celor căzuţi în luptă

Ősterreichische Nationalbibliothek: Schützenstand beim Honved Inf. Rgt. Nr. 30, in Rarancze 1916

 

Luptau pentru Austria. Luptau, de fapt, pentru un mod de viaţă, care se numea Bucovina. Ţineau la Împărăţie, adorau Bucovina. Iar de acolo, de pe fronturile cumplitelor bătălii, ostaşii Bucovinei gândeau, cu fapta, la camarazii lor, mutilaţi de război, şi la orfanii celor plecaţi pe drumul fără de întoarcere al eroismului necunoscut şi al uitării depline. Mi se pare atât de tulburător exemplul acestor ostaşi bucovineni, încât le copii numele cu evlavie:

 

 

„Soldaţii de la Arbeiter Abtig I/41 (geniştii, deci – n. n.), toţi din Bucovina – în total 61,92 coroane.

 

 

Inf. Constantin Pentelescu, Părhăuţi, 4 coroane.

Infanteriştii:

Roată Anton, Ciocăneşti, 2 coroane.

Muntean Vasile, Vicovul de Jos, 2 coroane.

Mihailă Ilie, Rarance, 2 coroane.

Irimescu I. Onofrei, Arbore, 2 coroane.

Rusoiu Liviu, Vatra Dornei, 2 coroane.

Cojocar Ilie, Milişăuţii de Sus, 2 coroane.

Ciumeciu Dumitru, Pârteştii de Sus, 2 coroane.

Dranca Efren, Vatra Dornei, 2 coroane.

Boca George, Vicovul de Jos, 2 coroane.

Cioată Cosma, Bilca, 2 coroane.

Mustea Martin, Vatra Dornei, 2 coroane.

Grigorean Dumitru, Marginea, 2 coroane.

Penteleciuc Nistor, Voloca, 2 coroane.

Coajă Costan, Iaslovăţ, 2 coroane.

Sănduleactc Tănase, Călineşti Cuparencu, 90 fileri.

Mitrică George, Crasna Putnei, 60 fileri.

Hanceriu Grigorie, Stăneştii de Sus, 60 fileri.

Ruşte Gavrilă, Arbore, 60 fileri.

Uriceac Mihail, Stăneştii de Jos, 50 fileri.

Bucea Ioachim, Stăneştii de Jos, 50 fileri.

Băcilă Mihai, Burla 50 fileri.

Bodnărescu Gavrilă, Marginea, 50 fileri.

Bojescul Teodor, Iordăneşti, 50 fileri.

Geacuta Iosif, Frătăuţul Nou, 40 fileri.

Neculcea Irimie, Marginea, 32

Semenic Vasile, Camenca, 1 coroană.

Măricean Toader, Suceava, 1 coroană.

Gheorghian Vasile, Pătrăuţi, 1 coroană.

Steuleac George (probabil Scheuleac – n. n.), Negrileasa, 1 coroană.

Bodnariu Cosma, Arbore, 1 coroană.

Stipor Costan Dumitru (probabil Schipor – n. n.), Vicovul de Sus, 1 coroană.

Ciubotar Pavel, Bilca, 1 coroană.

Ursu George, Frătăuţii Vechi, 1 coroană.

Iosop Petru, Molodia, 1 coroană.

Todoreac Nicolae, Boian, 1 coroană.

Frâncu Nichita, Calafindeşti, 1 coroană.

Micu Pavel, Gălăneşti, 1 coroană.

Botuşan Precup Vasile, Gălăneşti, 1 coroană.

Lazorca Iosif, Calafendesti, 1 coroană.

Boca Ansintea, Botoşana, 1 coroană.

Fleondra Lazăr, Corovia, 1 coroană.

Lucaciu Alexandru, Berchişeşti, 1 coroană.

Alestare Ştefaroi, Capul Codrului, 1 coroană.

Anton Ioan, Drăgneşti, 1 coroană.

Heşoiu Samson, Botoşana, 1 coroană.

Cazac Samoilă, Volovăţ, 1 coroană.

Cazac Dumitru, Frătăuţul Nou, 1 coroană.

Pesclevi Alexandru, Botoşăniţa, 1 coroană.

Iuconvschi Mihail, Molodia, 1 coroană.

 

 

De la k. u. k. Feldjaegerbatallion Nr. 18 (batalionul de poliţie): în total 12,10 coroane.

 

 

Olariu Nicolae, Şcheia, 1 coroană.

Tabria Ienzebe, Pârteştii de Jos, 1 coroană.

Cosma Fluture, Botoşana, 1 coroană.

Strugari Dumitru, Pârteştii de Sus, 1 coroană.

Turceac Nicanor, Pârteştii de Jos, 1 coroană.

Gura Gheorghe, Braşca, 1 coroană.

Todos Miron, Pârteştii de Jos, 1 coroană.

Ioan Sofronie, Costişa, 60 fileri.

Răuţă Gheorghe, Vicovul de Sus, 60 fileri.

Ticonu Andron, Răocila, 50 fileri.

Popovici Nichita, Doroteea, 50 fileri.

Straton Leon, Pârteştii de jos 50 fileri.

Pavoloschii Gheorghe, Bălăceana, 50 fileri.

Pârdia Toader, Viocul de Jos, 40 fileri.

Colonciia Gheorghe, Vicovul de Sus, 40 fileri.

Pascari Archip, Costişa, 30 fileri.

Stornic Dumitru, Costişa, 20 fileri.

Russu Andrei, Calafindeşti, 20 fileri.

Russu Ilie, Vicovul de Sus, 20 fileri.

Cenuşă Sandu, Vicovul de Sus, 20 fileri”[1].

 

 

[1] Românul, Nr. 25, Anul VI, joi 17/4 februarie 1916, p. 5


Petre Luţa: Pe urmele lui F. X. Knapp

Cernăuţi, intrarea în oraş – de Franz Xaver Knapp

 

„În familiile înstărite din Bucovina de acum şaptezeci de ani, pictorul Franz Xaver Knapp era bine cunoscut şi foarte apreciat. Astăzi puţini amatori de artă şi cei doi colecţionari localnici abia dacă ştiu că, demult, pe vremea bunicilor, trăia în Cernăuţi un pictor Knapp, de la care au rămas cunoscutele litografii şi puţine tablouri în ulei, reprezentând vederi ale oraşelor, mănăstirilor, bisericilor şi localităţilor de vilegiatură ale veselei grădini Bucovina. Sunt documente în imagini luminoase şi senine ale unei epoci care, prin traiul patriarhal, prin felul de a fi, cu obiceiurile, cu portul vechi moldovenesc, cu liniştea şi seninătatea vieţii ce emană, cu atâta căldură convingătoare din aceste vederi, ne pare atât de îndepărtată de vremurile de azi, cu toate că, de atunci, nu au trecut decât şapte decenii.

 

Pictorul Franz Xaver Knapp, german venit la Cernăuţi din celălalt hotar al bătrânei şi de viaţă obositei monarhii austro-ungare, a ajuns să fie cronicarul obiectiv şi fidel al Bucovinei dintre anii 1860-1880, care, încă un veac întreg, după răpirea ei, mai păstrase aspectul şi caracterul iniţial mol­dovenesc.

 

Acum cincisprezece ani, printr-o întâmplare, am aflat că în Bucovina trăiesc nepoţi de ai lui Knapp, intelectuali români. Invitat fiind la o cină vânătorească, în casa prietenului meu, consilierul de Curte de Apel, în retragere, Oton Tomovici, atenţia mi-a fost atrasă de o serie de tablouri în ulei, atârnate pe pereţi, de factură mai veche, însă bine lucrate şi conservate. erau vreo nouă sau zece lucrări ale pictorului F. X. Knapp, despre care prietenul meu îmi spunea că era bunicul său după mamă, pentru mine o descoperire interesantă, care m-a determinat să cercetez originea, viaţa şi operele acestui artist de valoare, îndeosebi pentru Bucovina.

 

Spre uimirea mea, însă, nepotul lui Knapp putu să-mi spună numai prea puţin despre bunicul său, şi anume că era de religie romano-catolică, născut undeva, în Boemia, de unde venise la Cernăuţi, prin anii l860, că cea mai mare din cele trei fiice ale pictorului era mama prietenului meu, O. Tomovici, şi că bunicul său a murit, după o rodnică activitate de pictor, în sărăcie, probabil tot la Cernăuţi, în vârstă de vreo şaptezeci de ani. Al doilea nepot al lui F. X. Knapp şi frate al con­silierului O. Tomovici, avocatul şi fostul senator de Storojineţ, Dr. Ştefan Tomovici, nu ştia nici el mult mai mult despre bunicul său, de la care i-au rămas şi lui vreo douăsprezece ta­blouri în ulei foarte interesante.

 

Germanul Kranz Xaver Knapp a iubit atât de mult noua sa patrie şi s-a identificat cu ea într-atâta, încât urmaşii lui, în a treia şi a patra generaţie, sunt români cu trup şi suflet, năs­cuţi şi crescuţi în credinţa ortodoxă română.

 

Artistul F. X. Knapp poate fi considerat, cu drept cuvânt, ca pictor al Bucovinei româneşti, pe care variatele sale tablouri o descriu şi o cercetează cu adevărată dragoste.

 

După invazia bolşevică şi întoarcerea mea din refugiu, aflând că mulţi cernăuţeni, cu ocazia procurării actelor ne­cesare pentru repatrierea în Germania, găsiseră, în condicile diferitelor oficii parohiale din localitate datele personale exacte ale bunicilor şi chiar străbunicilor lor, m-am hotărât, în vara anului 1942, să caut, la oficiul parohial romano-catolic de aici, urmele privitoare la starea civilă a pictorului Knapp. Într-o dimineaţă de mai, cu soare şi cu pomii proaspăt înverziţi, am intrat în camera scundă a oficiului din strada Tudor Flondor, ale cărei ferestruici erau pline de oale cu flori, şi mi s-a părut că sunt transpus chiar în lumea în care trăise pictorul. În odăiţa cu mobilier vechi, în stilul anilor 1850, un dulap cu revista îngălbenite de bătrâneţe, o masă mică, cu picioarele încovoiate, iar în spatele altei mese părintele administrator parohial, mărunt, cu faţa prietenoasă şi părul albit de ani, cam mirat de scopul venirii mele, a găsit imediat o condică veche, învelită în două scoarţe groase, înnegrite şi roase de vechime la colţuri, şi, din câteva foi volante, îngălbenite şi cu marginile zdrenţuite, în care totuşi se puteau bine ceti inscripţiile în limba latină ale registrului morţilor din anul 1883. În acest registru se află menţionat că „pictorul Francisc Knapp, domiciliat în Cernăuţi, la numărul casei 24, născut în Tachau, văduv, romano-catolic, a murit, în etate de şaptezeci şi patru de ani, la Cernăuţi, în ziua de 17 Februarie 1883, de comoţie cerebrală, în urma unui accident”.

 

În posesia acestei mici, dar preţioase informaţii asupra locului de origine, cât şi, îndeosebi, a locului şi datei morţii pic­torului, eram convins că el, fiind bine cunoscut în oraş, desigur gazelele locale vor fi înregistrat moartea artistului, care a trăit şi lucrat în Cernăuţi aproape treizeci de ani. Am răsfoit deci colecţiile de ziare ale acelei epoci, păstrate în ordine, cu toată ocupaţia sovietică, la biblioteca Universităţii noastre, şi am izbutit să aflu ceea ce căutam, în ziarul german „Bukowinaer Rundschau”, cu data: Cernăuţi, duminică 18 Februarie 1883, pagina a patra, sub rubrica cronicii mărunte, se poate citi următoarea notiţă laconică: „Accident. Pictorul din localitate Kapp (evident, eroare, în loc de Knapp – n. a.) a căzut, ieri, de pe treptele locuinţei sale, fracturându-şi piciorul, astfel că n-a mai fost în stare să se întoarcă în camera sa. Vecinii sosiţi în grabă l-au aşezat pe cel grav rănit în pat, unde a murit, după şase ore, din cauza puternicii comoţii şi a hemoragiei suferite. Kapp era în vârstă înaintată, din care cauză salvarea lui a fost direct exclusă”. Atât şi nimic mai mult.

 

Tragică şi tipică soartă de artist: venit din meleaguri îndepărtate, tânăr, străin, a muncit şi creat, o viaţă întreagă, lăsând pe cerul artei din patria adoptivă o dâra luminoasă, pentru ca, la bătrâneţe, să moara părăsit, sărac şi străin, cum a venit.

 

Răsplata activităţii şi meritelor sale rezidă însă în faptul că scânteia sufletului său de artist, aşezată cu dragoste şi căldură în fiecare din operele sale, precum şi faima numelui său, nu s-a stins, ci a rămas vie şi luceşte tot atât de luminoas şi azi, la şaizeci de ani după moartea trupului său, şi noi, cei de acum, îl apreciem cu atât mai mult, cu cât, ca străin de neamul nostru, a ştiut să descopere frumuseţile şi caracteristica locurilor şi oamenilor Bucovinei româneşti din epoca anilor 1860-1880, să le fixeze în tablourile sale şi să le transmită şi posterităţii ca valoroase şi rare documente ale vremurilor de atunci.

 

Rămânând să stabilesc data exactă a naşterii artistului, m-am adresat, în acest scop, Consulatului Reichului german din localitate, prin bunăvoinţa căruia am primit, în scurt timp, cer­tificatul de naştere al pictorului F. X. Knapp, eliberat de oficiul arhidecanatului Tachau, din provincia Sudeţilor. Din acest certificat rezultă că, în tomul X, pagina 130, a regi­strului născuţilor din oraşul Tachau, este înregistrat că: „Franz (Xav.) Knab s-a născut la 3 Septembrie 1809, în Tachau, Nr. 115, tatăl său fiind Iosif Knab, controlor de saline cezaro-crăiesc, romano-catolic, iar mama, Anna, fiica lui Iosif Adalbert Ritter, romano-catolică: a fost botezat la 3 Septem­brie 1809”.

 

Certificatul mai conţine o notiţă importantă, şi anume că, „la data de 4 Iunie 1845, s-a trimis la Praga un certificat de botez” (poate în vederea căsătoriei pictorului).

 

În acest mod, am stabilit, autentic, datele naşterii şi morţii pictorului F. X. Knab, cum este trecut în certificatul de naştere, respectiv F. X. Knapp, cum semna el, în Bucovina, tablourile sale şi cum este trecut în registrul de deces: născut în oraşul Tachau, provincia Sudeţilor, la 3 Septembrie 1800, şi mort la Cernăuţi, în 17 Februarie 1883” (Petre Luţa, Pe urmele lui F. X. Knapp, în Revista Bucovinei, Nr. 12, Anul I, Cernăuţi, decembrie 1942, pp. 449-452).

 

 

 

Cernăuţi, biserica Sfânta Parascheva – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Văzuta Cernăuţilor – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Arderea de Cernăuţi în 21 august 1857 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Arderea din 1860 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Băile Publice – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Grădina Publică – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Uliţa Mare – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

îCernăuţi, Sfinţirea apei, la serbarea Arătării Domnului – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, interiorul Bisericii Mitropolitane – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Dragomirna, mănăstirea, în 1860 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Horecea, mănăstirea în 1860 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Iacobeni – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Iacobeni, şoseaua spre Dorna – de Franz Xaver Knapp

Lăpuşna, institut de scalde – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Lucava, Valea Lucavei – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Pojorâta, munţii Adam şi Eva – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Pojorâta, Valea Putnei – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Putna, mănăstirea, în 1860 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Putna, 1850 – acuarelă de Franz Xaver Knapp

Putna, mănăstirea, în 1860 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Putna, Chilia lui Daniil Sihastrul – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cataractul Sucevei – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Şipotele Sucevei, Colibă huţulă – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Storojineţ, Institutul idropatic – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Vama – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Vatra Dornei – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Suceava – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Portret de Franz Xaver Knapp

Stroieşti – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernauca – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

 


Pagina 9 din 124« Prima...7891011...203040...Ultima »