1918, mai 8: Pacea din București

Regele Ferdinand, în ţinută de război şi Ionel Brătianu – Le Miroir, 17 septembrie 1916

Cel mai rușinos episod al istoriei românilor, „Pacea din București”, din 24 aprilie stil vechi / 8 mai stil nou 1918, încă rămâne dosit sub preșul fandaronadei patriotarde. În epocă, deși confirma un dezastru național, a fost înfățișată drept un mare triumf, drept temelia pentru un nou și glorios început. Regele Ferdinand și Ionel I. C. Brătianu tocmai înlăturaseră, pentru totdeauna, „toate obstacolele ce-ar fi putut sta în drumul unei pacinice desvoltări interne”, așa că îndemnau țara să se pună „pe muncă pentru a șterge urmele răsboiului și a consolida starea ce-i creează pacea de o parte și de alta unirea ei cu Basarabia”. Nu se spune nimic, în comunicatul sec din 8 mai 1918, despre pierderea Dobrogei și a versanților Carpaților și despre jertfele inutile făcute de eroica Armată Română, victimă a politicii ezitante duse de Regele Ferdinand și de către manipulatorul lui, Brătianu.

În curând, se va împlini un secol de la Unire și tot nu se înlătură minciuna vătămătoare, ba se va îngroșa, prin dezvelirea unui monument al lui Ferdinand „Întregitorul” la Alba Iulia, iar un guguștiuc liberal era cât pe ce să intre în greva foamei din prea multă prostie și suficiență. Care „Întregitor”? Chiar așa: care?

„Iasi, 24 Aprilie 1918

PREȘEDINȚA CONSILIULUI DE MINIȘTRI

Pacea s-a încheiat astăzi, 24 Aprilie / 7 Mai 1918, la ora 12. Ea poartă titlul de Pacea din București. Toate cestiunile pendinte între România și vreunul din Statele cu cari a fost în răsboi au fost pe rând examinate și rezolvite. Raporturile normale și amicale reîncep cu aceste State iar țara reintră în neutralitatea ei. Toate obstacolele ce-ar fi putut sta în drumul unei pacinice desvoltări interne sunt definitiv înlăturate și sub instituțiunile ei Constituționale rămase neatinse de mistuirea răsboiului, România se poate pune pe muncă pentru a șterge urmele răsboiului și a consolida starea ce-i creează pacea de o parte și de alta unirea ei cu Basarabia” (Monitorul Oficial, No. 20, miercuri 25 aprilie / 8 mai 1918, p. 251).

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Sep 25

1918: Bucovineni, în Armata Română

În afară de eroismul consacrat de istorie și care presupune, de regulă, moartea românului de sub uniforma Țării, pe un anume front sau datorită suferințelor îndurate în război, din aceeași flacără s-au împărtășit și supraviețuitorii, care au pus mai presus de toate ideea unității naționale. Din nefericire, la noi rămân în anonimat chiar și românii care au săvârșit sacrificiul suprem pentru Neam și Țară, așa că supraviețuitorii războiului, oricât de eroic s-ar fi luptat în bătăliile la care au luat parte, rămân pe veci necunoscuți. Rămân, datorită indolenței exaltate, dincolo de edificiul biruințelor naționale, deși nu este drept, mai ales că există o sursă oficială de informare, „Monitorul Oficial” (în cazul acesta, No. 32, de miercuri, 9 (22) Mai 1918, pp. 414-419), care menționează pe românii bucovineni și ardeleni, care, datorită jertfei, primeau cetățenia română.

Documentul respectiv, din care voi alege doar numele bucovinenilor, începe așa:

„MINISTERUL DE JUSTIȚIE / FERDINAND I, / Prin gratia lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, / La toți de față și viitori, sănătate:

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul justiției No. 3.576 din 18 Aprilie 1918, / Văzând jurnalul consiliului Nostru de miniștri No. 381 încheiat în ședința de la 2 Mai 1918, precum și dispozițiunile legii promulgate cu decretul regal No. 3.239 din 21 Decemvrie 1916, Am decretat și decretăm:

Art. I. – Sub rezerva ratificării ulterioare a Corpurilor legiuitoare, se acordă calitatea de cetățeni români următorilor români de origine, care se află sub drapel în armata română și anume”.

În lista cu nume de jertfitori conștienți pentru temelia României Mari se află și următorii români, de pe meleagurile noastre:

„Vasile Alpetri, născut în anul 1897, în comuna Sf. Ilie (Bucovina);

Constantin Bacinschi, născut în anul 1885, în comuna Storojineț (Bucovina);

Constantin Baciu, născut în anul 1882, în comuna Stupca (Bucovina);

Traian Bădăluță, născut în anul 1888, în comuna Pârtești-de-Sus (Bucovina);

Veniamin Cazacu, născut în anul 1897, în Mitocul Dragomirnei (Bucovina);

Nicodim Colibaba, născut în anul 1891, în comuna Rădăuți (Bucovina);

George Dăncilă, născut în comuna Roșa (Bucovina);

Virgil Ianovici, născut în anul 1892, în comuna Bosancea (Bucovina);

Vasile Iasinschi, născut în anul 1892, în comuna Burla (Bucovina);

Ioan Pârvom, născut în anul 1888, în comuna Rusplavalar (Bucovina;

Spiridon Poleac, născut în anul 1899, în comuna Stroiești (Bucovina);

Alexandru Roșca, născut în anul 1895, în comuna Brașca (Bucovina);

Nicolae Russu, născut în anul 1889, în comuna Stroiești (Bucovina);

Gheorghe Sârghi, născut în anul 1899, în comuna Lisaura (Bucovina);

Gheorghe Savu, născut în anul 1893, în comuna Stupca (Bucovina);

Alexandru Scolot, născut în anul 1896, în comuna Cernăuți (Bucovina);

Alexandru Strugariu, născut în anul 1886, în comuna Suceava (Bucovina)…

Dat în Iași, la 3 Mai 1918. / FERDINAND / Ministrul justitiei, / D. Dobrescu. / No. 1.016”.

*

Alcătuit după același tipic, un al doilea decret regal, dar „asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul justitiei sub No. 3.577/918… // se acordă calitatea de cetățeni români unui număr de 71 tineri, români de origine, care se află sub drapel în armata română”, printre ei numărându-se și bucovinenii:

„Petre Piticariu, născut în anul 1887, în comuna Bucșoaia (Bucovina);

Dumitru Ionesi, născut în anul 1892, în comuna Frătăuțul-Vechi (Bucovina);

Emanuil Isopescul, născut în anul 1882, în comuna St. Onofrei (Bucovina);

Vasile Strejac, născut în anul 1886, în comuna Cernăuți (Bucovina);

Dat în Iași, la 3 Mai 1918. / FERDINAND / Ministrul justitiei, / D. Dobrescu. / No. 1.117”.

*

În aceeași zi, „asupra raportului ministrulai Nostru secretar de Stat la departamentul justiției sub No. 3.578/918”, Regele României decide să acorde „calitatea da catățeni români unui număr de 41 tineri, români de origine, care se află sub drapel în armata română”, printrei ei aflându-se și bucovinenii:

„Timofte Bezdrucică, născut în anul 1879, în comuna Rogoșești (Bucovina);

Constantin Horișcă, născut în anul 1882, în comuna Zahareşti (Bucovina);

Dumitru Piticaru, născut în anul 1882, în comuna Câmpulung (Bucovina);

Vasile Gr. Sturza, născut în anul 1883, în comuna Cupca (Bucovina);

Artenie Gh. Vlad, născut în anul 1880, în comma Igeşti (Bucovina);

Dat în Iaşi, la 3 Mai 1918. / FERDINAND / Ministrul justitiei, / D. Dobrescu. / No. 1.018”.

*

Un al patrulea decret regal, „Asupra raportului ministrului Nostu secretar de Stat la departamentul justiţiei sub No. 3.579/918… acordă calitatea de cetăţeni români unui număr de 77 tineri, români de origine, care se află sub drapel în armata română”, bucovinenii care beneficiau de acest Decret Regal fiind:

„Vladimir Brădăţan, născut în anul 1898, în comuna Drăgoieşti (Bucovina);

Eusebiu Brahă, născut în anul 1883, în comuna Ciudei (Bucovina);

Andreiu Paicu, născut în anul 1895, în comuna Lucăceşti (Bucovina);

Traian de Volcinschi, născut în anul 1898, în comuna Călineşti (Bucovina);

George Chițan, născut în anul 1882, în comuna Vicovul-de-Jos (Bucovina);

Silvestru Dascăl, născut în anul 1886, în comuna Frătăuțul Vechi (Bucovina);

Samuel Facas, născut în anul 1889, în comuna Mologhia (Bucovina);

Simion Holca, născut în anul 1881, în comuna Pătrăuț (Bucovina);

Victor Nastasi, născut în anul 1890, în comuna Rădăuți (Bucovina);

Dat în Iași, la 3 Mai 1918. / FERDINAND / Ministrul justiției, / D. Dobrescu, / No. 1.019”.

*

Hotărând „asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamental justiței sub No. 3.580/918”, Regele României decreta acordarea calității „de cetățeni români unui numar de 114 tineri, români de origine, care se află sub drapel în armata română”, printre care și bucovinenii:

„Vasile Bota, născut în anul 1896, în comuna Boian (Bucovina);

Constantin Cadioschi, născut în anul 1882, în comuna Liteni (Bucovina);

Oreste Cosmiuc, născut în anul 1898, în comuna Udești (Bucovina);

Ilie Dugan-Opaiț, născut în anul 1886, în comuna Cireș (Bucovina);

Nicolae Grămadă, născut în anul 1892, în comuna Zaharești (Bucovina);

Constantin Hrișcă, născut în anul 1871, în Mitocul-Dragomirnei (Bucovina);

Nicolae Ianovici, născut în anul 1899, în comuna Suceava (Bucovina);

Nicolae Leuciuc, născut în anul 1889, în comuna Șerbăuți (Bucovina);

Aurelian Lucan, născut în anul 1894, în comuna Suceava (Bucovina);

Nistor Cniș, născut în anul 1890, în Mitocul-Dragomirnei (Bucovina);

Meliton Martinescu, născut în anul 1876, în Horodnicul-de-Jos (Bucovina);

Constantin Moruneac, născut în anul 1893, în comuna Mihoveni (Bucovina);

Vasile Muscal, născut în anul 1893, în comuna Bădăuți (Bucovina);

Vasile Plăvan, născut în anul 1889, în comuna Cupca (Bucovina);

Gheorghe Posteucă, născut în anul 1885, în Stăneștii-de-Jos (Bucovina);

Nicolae Roșu, născut în anul 1895, în comuna Schei (Bucovina);

George Ruhariu, născut în anul 1891, în Bucovina;

Mihai Săftencu, născut în anul 1888, în comuna Roșia (Bucovina);

Ioan Slavita, născut în anul 1886, în comuna Iacobeni (Bucovina);

Petre Teleagă, născut în anul 1887, în comuna Danila (Bucovina);

Dat în Iași, la 3 Mai 1918. / FERDINAND / Ministrul Justiției, / D. Dobrescu. / No. 1.020” (Monitorul Oficial, No. 32, miercuri, 9 (22) Mai 1918, pp. 414-419).

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Sep 25

1917: Cernăuţi, în ruină

Aflat încă sub impresia filmului Die Befreiung der Bukowina, realizat de austrieci, în 1917, film pe care l-am redistribuit printr-o postare de mai jos, am selectat câteva imagini, care mi se par sugestive asupra ororilor pe care le-au lăsat în urmă trei ani de război. Am vizionat filmuleţul acela, de doar 10 minute, ore în şir, încercând să percep respiraţia acelor ani, dar, dincolo de “zădărnicia zădărniciilor”, nu cred că am fost fremătat de altceva. Nimic nu a mai rămas din acea vitalitate trufaşă, deşi rănită şi însângerată. În curând, se va aşterne un secol de uitare şi peste noi.

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Sep 19

Un film alb-negru din Bucovina anului 1917

Un film alb-negru, cu Bucovina anului 1917, aflat în arhivele germane, izbutește să ne permită o călătorie în timp, în ciuda faptului că nu este deloc prelucrat, nici ca luminozitate, nici prin contrast. Faceți click pe fotografie, dacă doriți să intrați direct pe site-ul pe care a fost publicat și să-l vizionați.

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Sep 19

Bucovina de înainte de nedorita unire

Bucovina, ca și Transilvania, nu și-a dorit unirea cu România, din simplul motiv că în România se trăia prost, datorită unor guvernări tradițional disprețuitoare și asumate de mântuială. Bucovina, ca și Transilvania, iubea modelul de viață european, pe care îl adusese, prin aceste locuri, Austria, iar zecile de mii de români bucovineni și transilvăneni, care și-au dat viața pentru garantarea accesului la civilizație și pentru urmașii lor, contrazic lozincarismul ieftin al zilelor noastre. Doar Ion Grămadă, dintre intelectualii Bucovinei, moare pentru înfăptuirea României Mari și doar Dimitrie Marmeliuc și Alexandru Bocănețu au udat brazda țării cu sânge, Nicolae Iorga mărturisindu-și, încă din 1914, dezamăgirea, cel mai adesea acid, în fața austriacismului românilor din cele două provincii, care visau o identitate statală românească, dar în cadrul Confederației Dunărene, în care, eventual, să intre și România. O românie care pierde, în doar doi ani de război, pe un singur front, mai mulți ostași decât a pierdut Austria, în patru ani, pe toate fronturile europene. O Românie pe care Ferdinand și Brătianu o adusese, în mai 1918, prin Pacea de la București, la dimensiuni minuscule, prin pierderea Dobrogei și a poalelor Carpaților, de-a lungul întregii granițe cu Ardealul și cu Bucovina. O Românie care refuzase să ocupe Bucovina, așa cum îndemna Xenopol și cum ar fi acceptat și Rusia, și Austria, pentru a o proteja de ororile bătăliilor austro-rusești, și care îi vâna și expulza pe refugiații bucovineni de pe teritoriul ei în Transilvania.

Din vremea anilor de calvar ai Bucovinei, am aflat, pe gettyimages.com, câteva fotografii, pe care le distribui pentru că înseamnă patrimoniul nostru de suferință, pe care l-am tot ținut sub preșul fanfaronadei de-a istoria.