Jurnalism | Dragusanul.ro - Part 18

Repetiţii pentru Concertul de „colinde populare”

*

Mâine, „Zicălaşii” vor începe repetiţiile pentru Concertul de „colinde populare”, pe care îl vor susţine şi fonoteca vineri, 22 decembrie 2017, începând cu ora 16,00, în incinta Muzeului Bucovinei. Cele douăzeci de piese, numite impropriu „colinde” (sunt, în realitate, cântece creştine, vifleimuri şi cântece de stea) şi, mai ales, „populare” (sunt creaţii culte ale unor mari compozitori români, tipărite şi răspândite de biserică şi adoptate fără rezerve de popor), se vor cânta după partiturile originale tocmai pentru a semnala degenerările datorate necunoaşterii originii lor. Ar fi păcat, din punctul de vedere al zicălaşilor Petru Oloieru, Răzvan Mitoceanu, Adrian Pulpă, Narcis Rotariu şi Ionuţ Chitic, ca ignoranţa să falsifice definitiv nişte cântări creştine admirabil compuse şi încredinţate neamului nostru.

*

 Concertul de „colinde populare” al „Zicălaşilor” va fi precedat, de la ora 15,30 de evoluţii ale unor colindători din satele judeţului nostru, aleşi dintre componenţii formaţiilor artistice cele mai reprezentative.


Viorica Ana Moruz, oficiind printre discipoli

*

Minunată şi necuprinsă este lumea în care trăieşte şi oficiază pictorul profesor Viorica Ana Moruz. E un vis, o fereastră deschisă spre raiul începuturilor pământeşti ale omenirii. E tinereţe fără de bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. E un univers atât de copleşitor, încât de ani buni, adică de când l-am descoperit, nu lipsesc de la sărbătorile lui. Dacă aş spune că printre elevii pictorului Viorica Ana Moruz desluşesc artişti în formare, aş fi nedrept. Pentru că expun, aici, artiştii viitorimii, inclusiv cei pe care prozaicul existenţei umane îi va îndepărta de sub aură, dar fără să le vatăme sufletul.

*

*


Expoziţia sfinţeniei sufletului omenesc

*

Fără a doua componentă a dumnezeirii (muzica, din pricini de doliu naţional – eu, de pildă, după poetul Roman Istrati, deşi lui tare i-ar fi plăcut să audă viorile susurând), dar cu arta plastică în prim plan şi cu poezia în plan aparent secund, astăzi s-a vernisat expoziţia de icoane a învăţăceilor pictorului Viorica Ana Moruz. Învăţăcei care acoperă decenii, cei mai mici fiind de vârsta nepoatei Vioricăi (Oana Chilariu – o splendoare de fată, care îmi aminteşte de frumuseţea regretatului pictor Tiberiu Moruz), iar cei mai maturi, dar la fel de proaspeţi prin suflete, fiind de-un leat cu preotul Grădinaru şi cu pictoriţa, poetesa şi profesoara Mihaela Grădinaru, prin care ni s-a şi înfăţişat nouă, iubitorilor de artă, şi inefabilul poeziei, deşi discursul domniei sale se dorea doar o descheiere a sufletului şi nu poezie.

*

În ciuda diferenţelor de vârstă şi a faptului că expozanţii, în marea lor majoritate, sunt elevi în anul întâi ai clasei Viorica Ana Moruz, de la Şcoala de Arte „Ion Irimescu” din Suceava, lucrările expuse impresionează prin unitate, prin profesionism şi prin naturaleţea cu care ni se înfăţişează sfinţenia sufletului omenesc. Icoane pe sticlă, sugestii spre vitraliile începuturilor iconografiei creştine, care nu erau încătărămate în dogme, lucrările din expoziţie înfăţişează suflete neprihănite, sunt spovedanii şi închinări sincere, trăite, sunt bucurii lăuntrice revărsate spre lume. Sunt viitorime luminoasă, care scapără dumnezeieşte şi în banalitatea prezentului.

*

*


Colindele culorii, astăzi, la ora 17

*

Astăzi, 15 decembrie 2017, începând cu ora 17, în incinta Centrului pentru Susținerea Tradițiilor Bucovinene din Suceava, discipolii pictorului Viorica Ana Moruz vor vernisa o expoziție de icoane, iar cei ai profesorului Danuzia Șutu vor susține un concert. De la un astfel de eveniment nu se poate lipsi, și din respect față de dascăli, dar și față de ucenici, care, în fiecare an, ne copleșesc sufletele cu prospețime.


Americanii știu de Vifleimuri, nu și românii!

*

Se pregătesc, în întreaga Românie, spectacole de falsificat Datina, inclusiv prin concerte de „Colinde ale minorităților”, când o știu și curcile că minoritățile de pe teritoriul României nu au avut niciodată colinde, ci doar cântece bisericești fără nimic laic în ele. Noi, românii, avea ca tradiție creștină admirabilă cântecele de stea și vifleimurile, toate opere ale unor compozitori de prestigiu, răspândite în popor și, ulterior, adoptate, prin intermediul bisericii. Datina creștină trebuie și merită păstrată, dar fără confuzii și fără falsificarea datinii ancestrale, cea în care colindele, „muzica stelelor” – cum o numea Pytagoras, narau despre ivirea Soarelui prin constelații zodiacale, începând cu Leu și terminând cu Vărsător („omul cu ulciorul”, vestit de Iisus, urmând să fie „gazda” răsăritului de Soare în posteritatea generațiilor de astăzi.

*

Ceea ce nu știm noi, pentru că îmbrâncim Datina în circăiala electorală fără de sfârșit, știu chiar și americanii, care, aidoma altor neamuri mărturisitoare de pe mapamond, scriau, în urmă cu vreo șapte decenii despre obiceiurile de Crăciun din România (traducerea pe care o fac eu, poate șchiopăta, dar dumneavoastră, care stăpâniți engleza la perfecție, folosiți-vă de fotocopia textului original):

*

„Vicleimul, sau Betleemul, sau Irozii (de la Irod, adică Herod, guvernator al Iudeei, unul dintre personajele principale ale piesei), este o dramă religioasă, care sărbătorește nașterea lui Hristos, intercalată cu dansuri de caracter solemn. În Țara Românească, regele este acompaniat de un nebun, un ofițer și cincizeci de băieți, ca consilieri, iar în Moldova apar doi îngeri, un păstor și mulți servitori. Deoarece ceremonia durează mult timp și punerea în scenă este destul de scumpă, nu mai mult de două sau trei spectacole ale aceleiași trupe pot avea loc în ajunul Crăciunului și în următoarele nopți, astfel încât întregul sat urmează actorii, admirându-i cu privirile. Adesea, o echipă de artiști va vizita circa cincizeci de sate” (Dances of Rumania / Edited by Violet Alford, New York, 1952).


Pagina 18 din 225« Prima...10...1617181920...304050...Ultima »