Jurnalism | Dragusanul.ro

Cântecele bucovinene ale Unirii

 

Hora Unirii, la Cernăuți – de fapt, Hora Junimii, compusă de Constantin cavaler de Buchenthal

Excesul de festivism electoral-petrecăreț păgubește Bucovina de patrimoniului ei sacru, care, îmbrâncit fiind în ignoranță și uitare, se spulberă fie în imbecilități savante, fie în zonificări culturale de tip comunistoid. Spre deosebire de alte provincii românești, Bucovina are dovezi documentare, deși habar nu are prin elitele sale „științifice”, că parte din capodoperele cântecului național românesc s-au cântat în târgurile sale, între anii 1849-1914. De pildă, hora „Ciocârlia” (Muza Română, p. 75), „Bordeiașul” și „Domnul și mielul” (manuscrisele lui Voievidca, numere de catalog 268 și, respectiv, 287), „Tudoriță nene” (Muza Română, p. 26), „Cucuruz cu frunza-n sus” – cântecul preferat și al lui Ștefan cel Mare, și al lui Mihai Eminescu, Eminescu declarând, în 1883, că l-a „învățat din Bucovina”, sau o parte consistentă din „Rapsodia Română”, de George Enescu, parte cântată. până în 1881, de legendarul Grigore Vindereu, sub titlul „Hora bătrânească” (Voievidca, număr de catalog 132). O puzderie de cântece vechi moldovenești, precum „Sub o culme de cetate”, devenit „Cântecul lui Iancu”, prin adăugarea refrenului „Sus, sus, sus, la munte, sus” de către descendentul de lăutari basarabeni Gheorghe A. Dinicu, sau deja pierduta horă „Buciumul”, culeasă și de Dimitrie Cantemir, și de Karol Mikuli, menționată de Alecsandri drept cea mai veche horă a românilor (se cânta în cadrul ceremoniilor boreale „Primăvara pe Muntele Soarelui” Ma-Go-Ra, buciumul fiind „glasul Muntelui și al Cerului”), fie sau înstrăinat, fie au fost pierdute, deși toate își așteaptă timpul reînvierii în pagini de cărți sau de manuscrise vechi.

Fonotecarea acestor cântece, în scopul retrezirii la viață, va însemna o masivă recuperare de patrimoniu național românesc din Bucovina, dar și o denunțare dură a contrafacerilor din ultimele decenii. Când vom filma și înregistra câte 30 de cântece pentru fiecare din cele 7 ținuturi lăutărești bucovinene (deci, 210 melodii, în total), vă veți convinge de unitatea melosului românesc nu doar în Bucovina, ci în toate provinciile locuite de români. Și nu va dura mult până ce „Zicălașii” vor repeta, cânta, filma și înregistra, fără public (după fonotecare, dacă vor avea solicitări, vor face și concerte publice) următoarele 210 cântece bucovinene ale Unirii:

Câmpulung Moldovenesc, în 1918

CÂMPULUNG

 

Adevărata Horă a Câmpulungului

Hora Pauşa – 749, Nichita Zlotar, Gura Sadovei, 1908

Hora muntenească – 685, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 1908

Ţărăneasca. Un joc – 686, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 1908

Țărăneasca, un joc – 1436, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Sadoveanca – 721, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Doi şi doi, se cântă şi se joacă – 916, Precop Hău, Valea Putnei, 5 oct. 1908

Hora ciobanului – 915, Precop Hău, Valea Putnei, 5 octombrie 1908

Corabasca – 688, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Danţu (Busuioc) – 663, Nicolai Turcu, Vama, 15 iulie 1908

De învârtit, un joc – 914, Precop Hău, Valea Putnei, 5 octombrie 1908

Cărăşel. Un joc – 683, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Brâu, un joc – 845, Nicolai Pazari din Gura Sadovei, 22 august 1908

La-nbalţatu (înhobotatu) miresei – 748, Nichita Zlotar, G. Sadovei, 30 iulie 1908

La îmbalţatu miresei şi la zestre – 913, Precop Hău, Valea Putnei, 5 oct. 1908

Arcan – 722, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Hora Câmpulungului – 744, Paraschiva Erhan-Cnejac, 29 iulie 1908

Ursăreasca – 1432, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Trandafir, un joc – 755, Nicolai Pazariu, Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Toată lumea-mi pare! – 729, Leon Cehovschi, Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Suflicată până la brâu – 925, Paraschiva Erhan-Cnejac, Gura Sadovei, 8 oct. 1908

Stroieșteanca – 753, Nicolai Pazariu, Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Pădureanca, un joc – 751, Nichita Zlotar, Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Munteneasca, un joc – 723, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Horă veche – 750, Nichita Zlotar, Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Horă veche – 743, Paraschiva Erhan-Cnejac, Gura Sadovei, 29 iulie 1908

Hai, bădiță, hai! – 842, Paraschiva Erhan-Cnejac, Gura Sadovei, 22 august 1908

Ciocăneasca, un joc – 1434, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Cărășel, un joc – 754, Nicolai Pazariu, 30 iulie 1908

Bărbuncu, un joc – 724, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Balucuța, un joc – 1435, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Cernăuţi, 1894

CERNĂUŢI

Horă – 339, Alecu Lupaşco, Cernăuţi, în anul 1880

Horă – 347, Alecu Lupaşco, Cernăuţi, în anul 1880

Hora Prutului – 1325, Vasile Berna, Hliniţa, 1909

Sârboaica – 1351, Gheorghe Todosan, Ostriţa, 1909

Jâdaucuţa. Un joc – 1526, Vasile Muntean, Oprişeni, 27 decembrie 1909

Corabasca – 1300, Ilie Boduariuc, Pătrăuţii de Sus, 24 august 1909

Danţu – 1301, Ilie Boduariuc, Pătrăuţii de Sus, 24 august 1909

Brâu. Un joc – 1525, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 octombrie 1909

Brâu. Un joc – 701, înv. Petrea Dolinschi din Voloca, 20 iulie 1908

Hora Storojineţului – 1401, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 22 oct. 1909

Di trii ori pe după masă – 1273, Vasile alui Gh. Savescu, Ciudei, 22 aug. 1909

Hora Aurora – Calistrat Șotropa, Muza Română 23

Mărită-te mândra mea – Calistrat Șotropa, Muza Română 24

Tudoriță nene – Calistrat Șotropa, Muza Română 26

Hora Jeni – Calistrat Șotropa, Muza Română 32

Sârba din Ploiești – Calistrat Șotropa, Muza Română 34

Sârba Ropoțelul – Calistrat Șotropa, Muza Română 35

Sârba Corăbiasca – Calistrat Șotropa, Muza Română 36

Hora văduvioarelor– Calistrat Șotropa, Muza Română 37

Hora Rodica– Calistrat Șotropa, Muza Română 49

Hora lui Tudorică Flondor – Calistrat Șotropa, Muza Română 51

Hora Stăncuța – Calistrat Șotropa, Muza Română 52

Sârba popilor– Calistrat Șotropa, Muza Română 54

Brâul popilor– Calistrat Șotropa, Muza Română 55

Hora lui Tudor – dans popular, Tudor Flondor, Muza Română 61

Ciocârlia – horă veche moldovenească, Calistrat Șotropa, Muza Română 75

Hora lui Goian – Constantin cavaler de Buchenthal, Muza Română 18

Hora Marioara – Calistrat Șotropa, Muza Română 67

Sârba păunașilor – Calistrat Șotropa, Muza Română 73

Sârba lelelor – Calistrat Șotropa, Muza Română 76

Gura Humorului, panoramă

GURA HUMORULUI

Hora lui Traian Bidirel, învățată de Ionică Batalan de la „micuțul Ciprian Porumbescu”

Hora tinereţelor – 1690, Gheorghe Chiciu, Gura Solcei, 1911

Marş românesc – 1427, Nicolai Hluşco, Gura Humorului, 1909

Polobocu, un joc – 938, Samoil Plaiu, Valea Seacă, 1908

Ţărăneasca (Un joc) – 629, Petrea Şecman, Stulpicani, 1908

Trii leşeşti (Un joc) – 237, Filemon Milici, Soloneţ, 1907

Turceasca – 124, Domnica Oniceag, Voroneţ, 1907

Şapte fraţi – 1671, Niculai Ienciu şi Gh. Chiciu, Gura Solcei, 1911

Horă – 107, Ioan Zlotar, Păltinoasa, 9 octombrie 1907

Rusasca, un joc – 934, Samoil Plaiu, Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Durduleana, un joc – 807, Ambrozie Frijan, Băişeşti, 16 august 1908

Corăbiasca (Un joc) – 238, Filemon Milici, Soloneţ, 19 noiembrie 1907

De-a mâna, un joc – 940, Samoil Plaiu, Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Hai leliţo şi o rusească – 118, Orchestra lăutarilor G. Humorului, 10 oct. 1907

Ciobaneasca – 1694, Gheorghe Chiciu, Gura Solcei, 25 august 1911

Ardeleanca, un joc – 1693, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911

Ardeleneasca (Un joc) – 245, învăţ. Eduard Pral din Soloneţ, 20 noiembrie 1907

De a brâu – 856, învăţ. Alexandru Dulgher, Cacica, 18 septembrie 1908

Bulgar (un joc) – 239, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907

Bulgar, un joc – 933, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Bulgăraş de gheaţă rece – 1675, N. Ienciu, Gh. Chiciu, G. Solcei, 24 aug. 1911

Busuioc – 805, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908

Taci, mireasă, nu mai plânge! – 649, înv. Mihai Bilous, Stulpicani, 13 iul. 1908

Arcanul – 1692, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911

Frunză verde şi amară – 116, Simion Buburudzan din M. Humorului, 10 oct. 1907

Hora lui Traian (Bidirel) – Ciprian Porumbescu, Ion Batalan, Muza Română 64

Rusască – Calistrat Șotropa, Muza Română 80

Cântecul lui Iancu – Iancu Paranici din Pârtești, Muza Română 87

Hora lui Iancu  – Iancu Paranici din Pârtești, Muza Română 94

Sârba popilor – Calistrat Șotropa, Muza Română 91

Sârba preoteselor – Calistrat Șotropa, Muza Română 95

Rădăuți, pe la 1900

RĂDĂUŢI

Hora Frătăuţului – 1210, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 1909

Hora mireselor – 1213, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 1909

Hora ţărănească – 1848, Alexandru V. Bujdei, Vicovu de Sus, 1912

Moldoveneasca, un joc – 780, Ilie alui Maftei Bubă, Putna, 1908

Vicovancă – 1846, Alexandru V. Bujdei, Vicovu de Sus, 1912

Vicoveanca, un joc – 1165, Gheorghe Luţa, Horodnicu de Sus, 1909

Şepteleanca – 1635, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 1910

Ţânţăroiu – 1637, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 1910

Horă – 794, Lăutarii săteşti din Straja, 9 august 1908

Fudula, un joc – 782, Ilie alui Maftei Bubă, din Putna, 8 august 1908

Golaneasca – 1632, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Ciocălău, un joc – 1171, Nichita Zlotar, Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

Danţu – 1631, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Dîca Neagul – 1634, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Bădeuceancă, un joc – 1159, Gheorghe Luţa, Horodnicu de Sus, 29 iul. 1909

Bătrâneasca, un joc – 1173, Nichita Zlotar, Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

Boiereasca – 1863, Alexandru alui V. Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Brâu moldovenesc – 1636, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 29 aug. 1910

La iertăciune – 1875, Alexandru alui Vasile Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

La înhobotat – 1203, Pamfil Furcaş din Frătăuţul Nou, 8 august 1909

La pornire – 1864, Alexandru al lui Vasile Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iun. 1912

La scoaterea danţului – 781, Ilie alui Maftei Bubă din Putna, 8 august 1908

Arcanul un joc – 1214, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 8 august 1909

Bâr oiţă, ba! – 1156, lăutarul Gheorghe Luţa din Horodnicul de Sus, 29 iulie 1909

Cântec vechi – 1862, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Hora lui Ionică – Ion Batalan, Muza Română 4

Hora Rădăuților – Grigore Vindereu, Muza Română 15

Hora Lenuța – Ion Batalan, Muza Română 20

Hora Lelia – Ion Batalan, Muza Română 22

Hora lui Batalan – Ion Batalan, Muza Română 25

Piața din Siret

SIRET

Horă veche – 1557, Iordachi Gherasim, Grăniceşti, 1910

Corabeasca (Un joc) – 303, Mihalachi Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907

Danţul – 1558, Iordachi Gerasim, Grăniceşti, 2 februarie 1910

Cântec de joc – 1562, Iordachi Gherasim, Grăniceşti, 2 februarie 1910

Cântec la masă – 1560, Iordachi Gerasim alui Ioan, Grăniceşti, 2 febr. 1910

Ardeleneasca (Un joc) – 302, Mihalachi alui V. Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907

Brâu (Un joc) – 305, Mihalachi alui V. Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907

Cântec la masă – 1559, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910

Olin, Olian măi! – 2065, Trandafira Alexii, Calafindeşti, 1914

Frunză verde şi-o lalea – 2055, Pavel Boddnariuc, Calafindeşti, 1914

Frunză verde de răchită – 2064, Zamfira Popovici, Calafindeşti, 1914

Cântec răzeșesc, melodie veche – 159, Iancu Preda, Mușenița, 25 oct. 1907

Turturica – 1081, Iulia lui Zaronti Șotropa, Mușenița, 13 iulie 1909

Of și iarăși of! – 456, Veronica Popovici, Siret, 9 mai 1908

Nevasta leneșă – 2077, Varvara Prochipciuc, Șerbăuți, 30 ianuarie 1914

Cântec de joc – 1562, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Româneasca – 1564, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Pripoianca – 304, Mihalachi Moroșan, Grănicești, 24 decembrie 1907

La pornire – 1555, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Cu schimburile – 301, Mihalachi Moroșan, Grănicești, 24 decembrie 1907

Cântec românesc – 1561, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Busuioc la rădicarea mesei – 301, Floarea Gherasim, Grănicești, 24 decembrie 1907

Busuioc la rădicarea mesei – 306, Floarea Gherasim, Grănicești, 24 decembrie 1907

La stejar la rădăcină, cântec vechi – 297, Maria Țibu, Grănicești, 24 decembrie 1907

Cuza – 1556, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Jupâneasă Vlăiculeasă – 2051, Zahara lui Ștefan Lazor, Calafindești, 27 ian. 1914

Mândrulița mea – 2058, Vasile Lazurca, Calafindești, 27 ianuarie 1914

Măi cucule, măi! – 2060, Floarea Vauciuc, Calafinești, 27 ianuarie 1914

Doame, ajută cucului! – 2057, Pavel Bodnariuc, Calafindești, 27 ianuarie 1914

Hai, inimă, hai! cântec veci – 293, Ioan Zugrav, Romanești, 23 decembrie 1907

Le Miroir, 17 sept. 1916: Pod provizoriu peste Suceava

SUCEAVA

Hora bătrânească – 132, lăutarul Grigore Vindereu din Suceava, în 1881

Horă – 133, lăutarul Grigore Vindereu din Suceava, în 1881

Horă – 176, Constantin Soltan, Zahareşti, 1907

Hora legănată – 955, Procopie Rodinciuc, M. Dragomirnei, 1909

Hora ţupăită – 573, Ion Bidirel, Stupca, 1908

Horă – 439, Grigore Moldovan, Suceava, 15 martie 1908

Horă – 174, Constantin Soltan, Zahareşti, 26 octombrie 1907

La uşa cortului – 1025, Filip Cârdei, Chilişeni, 26 iunie 1909

Rusasca – 266, Ştefan Cozubaş, Todireşti, 22 noiembrie 1907

Rusasca (Un joc) – 396, Nicolai Bogatu, Uideşti, 23 februarie 1908

Sârbă – 522, Matei Onofrei, Suceava, 26 mai 1908

Sârbă, la joc – 279, Lazor Cherar, Șcheia, 4 decembrie 1907

Hora de la munte – 422, Matei Onofrei, Suceava, 10 martie 1908

Corabasca. Un joc – 517, Foca Cobzari, Bălăceana, 16 mai 1908

Portretul (Cântec vechi) – 2118, clarinetist Miron Samson din Suceava, 7 iunie 1914

Şi are, măi! – 177, scripcarul Constantin Soltan din Zahareşti, 26 oct. 1907

Alivanca (Un joc) – 392, Nicolaie Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908

Arcanu (un joc) – 276, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907

Hora frumoasă – 575, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Hora mare – 577, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Ileana (Un joc) – 574, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Ţărăneasca – 576, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Bordeiaşul – 268, Matei Onofrei, Suceava, 1907

Domnul şi mielul – 287, Domnica Găină, Suceava, 1907

Hora Gura Sucevii – Grigore Vindereu, Muza Română 40

Hora lui Grigore – Grigore Vindereu, Muza Română 45

Sârba din Rotunda – Calistrat Șotropa, Muza Română 68

Cozăceasca și Arcanul – Grigore Vindereu, Muza Română 78

Țigăneasca, un joc – 437, Gheorghi Rostoș, Șcheia, 14 martie 1908

Brâu, un joc – 275, Gheorghi Rostoș, Șcheia, 4 decembrie 1907

Dorna Watra, Panorama – Kuk Kriegspressequartier Lichtbildstelle Wien

VATRA DORNEI

(pentru ținutul Dornelor, documentarea este în lucru)

Câte flori pe Dorna-n sus – Grigore Vindereu, Muza Română 16

Încâlcita – 921, Filimon Ursu, Dorna Candrenilor, 1908

Ţărăneasca pe laiţă – 922, Filimon Ursu, Dorna Candrenilor, 1908

Hora dornenilor – Calistrat Șotropa, Muza Română 38

Hora din Carpați – Calistrat Șotropa, Muza Română 82

Hora ciobanului – Calistrat Șotropa, Muza Română 96

Jidaucuța – 924, Filimon Ursu în Dorna Candreni, 7 oct. 1908

Ciofu Dornenilor – 923, Filimon Ursu în Dorna Candreni, 7 oct. 1908

Julius Chrzanowski: Serbările în memoria lui Ştefan cel Mare, la Cetatea Sucevei, în 1904


Sofia Vicoveanca, de 23 de ani deportată din Bucovina

În 2019, simbolul inegalabil al Bucovinei, Sofia Vicoveanca, va aniversa 60 de ani de slujire trudnică și inconfundabilă a spiritualității românești, dar și 23 de ani de la deportarea ei din Bucovina, din voia și cheremul unor pdsr-iști, prefect și director de ansamblu, bătuți cu nicovala vremelniciei în cap și în suflet. Nu-i bai, neamul ei românesc bucovinean a mai avut parte de astfel de ticăloase lovituri din partea stăpânitorilor de clipite, două dintre mătuși pierzându-se definitiv prin Siberia, fără ca Sofia Vicoveanca să le mai poată afla, nici măcar cu cântecul, pe care l-a dus și în Siberia, într-o cumpănă a iernilor siberiene și într-un miez de vară surprinzătoare.

*

Singură și însingurată în Suceava vieții sale, Sofia Vicoveanca pregătește un album, cu „Lăutarii” din Chișinău, și o carte de poezie și proză, cu care și prin care să scoată la iveală patrimoniul de simțire românească „din culisele sufletului” ei, durat de bunul Dumnezeu pentru înveselirea și iluminarea vremuirilor. Bucovina nu dă semne că ar dori să se implice în anul aniversar al strălucirii melosului ei, și nici Suceava nu o ajută cu nimic, semn că „Bulevardul Sofia Vicoveanca” înseamnă doar o prefăcătorie de-a respectul, prin care Suceava se fălește de-a droanga cu deportarea Sofiei Vicoveanca într-un oraș moldovenesc profund cultural, cum este Botoșaniul.

*

Chemată, cu trăistuța ei cu cântece, prin lumea largă (America, Scandinavia, China, Japonia, Italia, Anglia, Germania, Belgia, Siberia, Siria etc. – duminică, de pildă, se afla la Nicosia, în Cipru), Sofia Vicoveanca este marginalizată premeditat în Bucovina popândăilor culturnici, și nu-i drept, ba, mai mult de atât, înseamnă un adevărat sacrilegiu atitudinea Bucovinei de astăzi.


7 concerte cu cântece bucovinene ale Unirii

Astăzi am sfătuit cu profesorul Petru Oloieru asupra celor 7 concerte, de câte 30 de piese, cu cântece bucovinene ale Unirii, cântece pe care le vom fonoteca fără public, în zilele noastre libere, ulterior urmând să le cântăm acolo unde vom fi şi dacă vom fi chemaţi. Am decis criteriile alegerii celor 210 cântece uitate, din perioada 1849-1914, pe care le-am grupat în 7 ţinuturi lăutăreşti (Cernăuţi, Suceava, Siret, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei), cu omagieri distincte, prin retrezirea cântecelor, a unor lăutari de legendă, precum Nicolae Picu, Grigore Vindereu (repertoriu complet), Alecu Lupaşco din Cernăuţi, Ionică Batalan din Călugăriţa, Vasile a lui Alexandru Bujdei din Vicovu de Sus şi aşa mai departe.

*

Noi, Zicălaşii, nu ne-am constituit pentru a ne înscrie la festivaluri sau pentru a susţine spectacole, deşi, în limita timpului nostru liber, nu refuzăm ofertele, ci pentru a atenţiona asupra bogăţiei moştenirii noastre străvechi, risipită prin cărţile şi prin gazetele străinilor. Avem peste 10.000 de partituri, din care am fonotecat puţin, abia o mie şi ceva de cântece. Ştim că munca noastră e privită cu ostilitate mai ales de „specialişti”: folcloriştii ar trebui să se dezică de tot ce au scris, dacă adevărata muzică naţională este scoasă la iveală, iar guriştii falsificatori de spiritualitate, făloşi închipuiţi reprezentanţi ai „vetrelor folclorice” născocite de şovinii români interbelici, s-ar îneca cu manelele folcloroase pe care le promovează şi care au succes, într-o epocă din ce în ce mai neştiutoare şi mai irositoare de identităţi.

*

Demersul pe care noi, Zicălaşii, l-am început astăzi este unul trudnic, dar trebuie materializat, şi pentru a lăsa urmele trecerii noastre prin vreme, dar mai ales pentru închinări oneste şi demne în faţa respiraţiei străbunilor şi strămoşilor – care nu-s tot una, dar cine s-o mai ştie?


Spitalul Sântul Ioan Nepăsătorul din Suceava

Deși jurasem, în urma unor neplăcute experiențe, că nu mai calc, în viața mea, prin antiumanul spital din Suceava, care poartă necuvenit numele Sfântului Ioan cel Nou, astăzi, cu programare veche (fără programare peste săptămâni sau luni, nu ai decât, poți să mori acasă între timp), astăzi am intrat în ambulatoriu, convins de nevastă-mea, care-mi spusese că domnul doctor Filip este un basarabean strașnic, tânăr, excelent profesionist, deschis la suflet și comunicativ. Probabil că are dreptate nevastă-mea, pentru că, zărindu-l în trecere, mi-a plăcut și mie omul și medicul acela cu priviri luminoase, dar, ca să ajung la domnia sa, m-am amestecat în puzderia de bolnavi, toți cu programare, ca și mine, și toți la ora… 11. Asistenta, tot tânără, dar ursuză, verde întunecată și prin halat, și prin autoritate, striga nume – nu și pe al meu, adăuga altele, cu sau fără trimitere; când să dau și eu trimiterea cu programarea, îmi trântește ușa în nas – cred că deja mă pricopsisem cu numărul 50 după ora 11, deci cu posibilă reprogramare peste hăt și anțărț. În aceste condiții, am bătut la ușă, am intrat și, îndreptându-mă spre asistentă, am rupt în două programarea și trimiterea, așternându-i delicat jumătățile peste ceaslovul ei cu dezordine, alandala și cherem:

*

– Poftiți trimiterea și rezervarea, doamnă, de la un fraier care plătești mari asigurări de sănătate!

*

Și am plecat, de data asta iremediabil decis să nu mă mai las dus în spitalul Sfântul Ioan Nepăsătorul din Suceava nici măcar după ce va fi să mor.


Noi, donchijotiştii cântecului naţional românesc

Donchijotişti incurabili, noi, Adrian Pulpă, Narcis Rotariu, Petru Oloieru, Ionuţ Chitic, Răzvan Mitoceanu şi Ion Drăguşanul, am tras o raită prin vremuri, în căutarea „sigiliului dumnezeirii” pe identitatea neamului românesc. Splendidă este această pecete cosmică, în ciuda faptului că au încredinţat-o viitorimii, cu dragoste şi cu vibrant patriotism, românii… Franz Joseph Sulzer, Carol Decker, Sigismund Paulmann, Bela Bartok şi aşa mai departe. Cum arată acea viitorime românească şi dacă mai există nu-mi pot imagina, iar a o întrezări după prezent înseamnă un risc pe care nu vreau să mi-l asum.

*


Pagina 1 din 22312345...102030...Ultima »