Ţelurile mişcării populare

Emil Boc: Dom’ Preşedinte, la noi e putred mărul!

După ce şi-au cumpărat moşii alăturate, pe-o gură de rai, ba chiar mai dihai, Adam şi Eva au muşcat din măr, cu poftă în răspăr de adevăr mitic politic. Şi cum lui Adam îi expiră mandatul de tras păcătoşii pe sfoară (cei ce n-au muşcat şi nici nu au de gând să muşte din măr aşa se numesc, păcătoşi), şi-o îndeasă pe Eva în faţă, ca să-i ţepuiască în piaţa universităţii împreună.

Eva mişcă popular din coapse, din ţâţe şi din cosiţe, de intră păcătoşii în călduri şi o asaltează cu voturi. Cel puţin aşa îşi închipuie Adam, care, la repetarea biblicei năstruşnicii, îşi zice Traian Pârţ sau cam aşaceva. Sfârşit.

Urzica vieneza No Comments Feb 10

Cântecul înfăşurării: Clara Demetra Avram

Cântecul e un suflet ce se află pe sine

lângă ultima stea de pe cerul aprins,

acolo găseşte puteri să se-nchine

răstignirii din care numai el s-a desprins,

apoi se-nfăşoară în aripi şi tace

Devenind tot mai cer, tot mai stea,

eternă sclipire de cosmică pace,

mutată târziu şi în fulgul de nea;

e frig până sus şi e alb împrejur,

tăcerea înşfacă timpul de coamă

risipind depărtarea fără contur

aproape de cântecul care ne cheamă,

Aproape de sufletul abia regăsit

vânătoare de îngeri în ultima clipă,

rămâne doar trupul ca un câmp părăsit,

ars de ninsoare, zvâcnind din aripă

mereu mai spre cântec, în cântec sfârşit.

Poezie de ion dragusanul No Comments Feb 10

Fundaţia, adică temelia mişcării populare

Elena Udrea: Românie, odihneşte-te în pace! Moştenirea ta este în siguranţă.

Niciodată, parcă, nu a fost ţara asta mai insolent călcată în picioare, decât prin apariţia partidei de dans folcloros a mişcării populare, în care s-au prins toţi slugoii şantajabili de băsescu, iar în teritoriu, toate scursurile sociale, inclusiv mitingiştii de profesie de la suceava, în frunte cu ăla, umblatul, plătit ba de psd, ba de pnl, ca s-o facă pe revoluţionarul mai catolic decât papa lapte.

Instinctiv, nu-i plac pe indivizii care umblă cu cioara vopsită (în mod firesc, nici ei nu mă plac pe mine), aburcându-se din insignifiant pe baricadele potăilor cu colaci în coadă. Nu-i plac, pentru că s-au înfăşurat într-o minciună obraznică şi nocivă, făcându-mă, pentru o clipă, să uit de obrăznicia şi de nocivitatea cârdaşilor lui Ponta şi Antonescu.

Urzica vieneza No Comments Feb 10

Înţelepciunea umorului lui Constantin Horbovanu 5

Nu ştiu cum se face, dar pisicile .negre trec, în general, prin faţa celor care sunt căsătoriţi cu femei blonde.

Teatrul cu cea mai bună scenografie şi cea mai slabă regie este viaţa.

Aproape toţi oamenii lipicioşi, murdăresc.

A fi modern înseamnă a avea minte nouă şi gusturi vechi.

Dintre toate modalităţile de exprimare, pasiunea defineşte cel mai bine temperamentul.

Cunosc oameni care nu obosesc muncind, în schimb muncesc obosiţi.

Mai tare l-aş pedepsi pe cel care refuză să facă o faptă bună, decât pe cel care făcut inconştient o faptă rea.

Omul care visează trăieşte de două ori.

Nu frumuseţea înfrumuseţează, ci inteligenţa.

Minciuna şi adevărul pot face casă bună împreună. Totul depinde de cine va fi şef.

Cel care tolerează minciuna ajunge, vrând-nevrând, un mincinos.

Banii n-aduc fericirea!, a zis un ins, căruia i se furase din buzunar o mare sumă de bani.

Sunt departe de gelozie, pentru că sunt aproape de soţie.

Facerea de bine nu e, întotdeauna, o binefacere.

Am făcut tot posibilul să te fac om!, a zis un tată respins de oameni.

În viaţă, nu regreta ce n-ai făcut. Regretă ce-ai făcut în mod regretabil.

Cele mai mari bătălii au fost câştigate de cele mai mici amănunte.

Cei care muncesc se creează. Cei care s-au creat se re-creează.

După ce-a făcut tot posibilul să ajungă o mare personalitate, şi-a dat seama că e imposibil.

Oricât de modernă ar fi, nu arma câştigă bătălia, ci soldatul.

Soarele luminează faţa, dar nu şi sufletul.

Prietenia cumpărată poate fi lesne vândută.

Când te doare trupul, tipi; când te doare gura, taci!

Ce acoperă haina, descoperă sufletul.

Ce nu poţi descoperi cu privirea, descoperi cu simţirea.

Patima nu înseamnă neapărat durere.

Omul adevărat urcă pe verticală, nu se lăţeşte pe orizontală.

Jurnalism No Comments Feb 10

Corneliu Popovici şi mărul discordiei populiste

Corneliu Popovici: Mărul a fost, dintotdeauna, idealul meu cosmologic!

După ce a tot lins blidele prin coşmelia roşie a lui Gavril Mîrza, apoi prin cea portocalie a lui Gheorghe Flutur, navetistul politic Corneliu Popovici a descoperit mărul populist, cu întreaga lui savoare. Într-un fel, mărul lui Băsescu, via ascensorul Elenei Udrea, seamănă cu Popovici, adică nu înseamnă nimic.

Fascinat de măr, suceveanul Corneliu Popovici şi-a poftit rudele sărace la ospăţ şi, astfel, neamul Nimeni Peneţecede, Nimeni Peve şi toţi ceilalţi Neica Nimeni bucovineni s-au reunit în marea familie a nimenilor de carieră, vreo două mii şi ceva ca membri şi membre, şi aproape două mii ca simpatizanţi, după cum colcăie din vocabular Popovici.

Pariem, totuşi, că vreo câţiva măroşi din neamul Nimeni vor răzbi la ciolan, din voinţa populară a celor care dau în gropi şi votează?

Urzica vieneza No Comments Feb 8