Lungu molfăie sarmale!
Primarul Lungu: Recunosc cî am ramas cu nişti obiceiuri populari: mulsu’, tunsu’ şî galuştili…
*
Când era un coate goale
ca de soartă blestemat,
la pomenile din sat
Lungu tot primea sarmale,
*
apoi, la electorale,
a ieşit victorios,
căci vorbea aşa frumos,
molfăind nişte sarmale,
*
iar poporul dumisale
a căzut chiar în extaz:
– Lungu are şi obraz!
Nu vedeţi? Ne dă sarmale!…
*
– Mare om, are parale!
– Fură, babo, din asfalt!
– Dar nu-i prost ca celălalt,
din asfalt ne dă sarmale!
*
Un moşneag: – Ne pune dale
şi ne tunde ca pe oi!
Altul: – Clevetiţi şi voi…
– Bine că ne dă sarmale!…
*
Baba, izbucnind în pale
de urgie: – Eu socot
că mai merită un vot!…
– Nu te saturi de sarmale!…
*
– Doamne, i-ai ieşit în cale
şi ai fost cu Lungu drept!
– Uneori, pare deştept…
– Dacă dă pomeni sarmale!
*
Şi aşa, şi mai la vale
– ce s-o mai lungesc din nou! –
Lungu este un erou
care-nvinge cu sarmale.
*
