Lungu molfăie sarmale!

Primarul Lungu: Recunosc cî am ramas cu nişti obiceiuri populari: mulsu’, tunsu’ şî galuştili…

*

Când era un coate goale

ca de soartă blestemat,

la pomenile din sat

Lungu tot primea sarmale,

*

apoi, la electorale,

a ieşit victorios,

căci vorbea aşa frumos,

molfăind nişte sarmale,

*

iar poporul dumisale

a căzut chiar în extaz:

– Lungu are şi obraz!

Nu vedeţi? Ne dă sarmale!…

*

– Mare om, are parale!

– Fură, babo, din asfalt!

– Dar nu-i prost ca celălalt,

din asfalt ne dă sarmale!

*

Un moşneag: – Ne pune dale

şi ne tunde ca pe oi!

Altul: – Clevetiţi şi voi…

– Bine că ne dă sarmale!…

*

Baba, izbucnind în pale

de urgie: – Eu socot

că mai merită un vot!…

– Nu te saturi de sarmale!…

 *

– Doamne, i-ai ieşit în cale

şi ai fost cu Lungu drept!

– Uneori, pare deştept…

– Dacă dă pomeni sarmale!

*

Şi aşa, şi mai la vale

– ce s-o mai lungesc din nou! –

Lungu este un erou

care-nvinge cu sarmale.

*