MĂRTURII EUROPENE | Dragusanul.ro - Part 2

Mărturii europene: Evliya Çelebi

Asediul Oradei, în anul 1692

Asediul Oradei, în anul 1692

*

Evliya Çelebi (26 martie 1611, Istanbul – 1684, undeva, în Egipt), erudit turc, înrudit cu mulţi dintre demnitarii vremii, inclusiv cu marele vizir Melek Ahmet, dar şi cu marele cărturar Ahmed Yesevi, a publicat, în zece volume, „Seyâhatnâme” („Cartea de călătorii”), cărţi scrise în urma însoţirii sultanului Murad al IV-lea (1623-1640), în expediţiile din Orient, sau a unor viziri prin Asia Mică, prin Creta, Azerbaidjan, Georgia, Armenia, Siria etc. După 1651, Evliya avea să călătorească şi prin ţinuturi europene, contactul cu Ardealul datând din 1657, iar cel cu Moldova şi cu Muntenia, din 1659 (Capitolele despre ţinuturi româneşti pot fi citite în Călători străini despre Ţările Române, VI, Bucureşti, 1976, pp. 311-754). La Viena a ajuns în 1664, dar tot în calitatea de sfetnic al unor conducători militari de expediţii.

*

Evliya Çelebi, pagină de manuscris

Evliya Çelebi, pagină de manuscris

*

Publicate, ulterior, în mai toate limbile europene, cărţile lui Evliya Çelebi au beneficiat de ilustraţii interesante, mai ales în ediţiile apărute în limba turcă, ilustraţii care merită şi atenţia noastră (măcar pentru a trezi dubla nostalgie a călătoriei în timp, dar şi în spaţiu).

*

Evliya Çelebi, metafora călătoriei

Evliya Çelebi, metafora călătoriei

*

Pe urmele lui Evliya Çelebi

Pe urmele lui Evliya Çelebi

*

Harta Transilvaniei

Harta Transilvaniei

*

Evliya Çelebi

Evliya Çelebi

*

Alaşchir, secolul XIX

Alaşchir, secolul XIX

*

Bergama

Bergama

*

Bozca Ada

Bozca Ada

*

Bursa

Bursa

*

Bursa

Bursa

*

Caravană

Caravană

*

Cidde

Cidde

*

Gelibolu

Gelibolu

*

Gortyne

Gortyne

*

Guzelhisar

Guzelhisar

*

Izmir

Izmir

*

Kandiya

Kandiya

*

 Kandiya

Kandiya

*

Kuşadast

Kuşadast

*

Magnisa

Magnisa

*

Metelin

Metelin

*

Patmos, secolul XVIII

Patmos, secolul XVIII

*

Resmo

Resmo

*

Rodos

Rodos

*

Rodos

Rodos

*

Şam Arabia, secolul XIX

Şam Arabia, secolul XIX

*

Şira Kasabast

Şira Kasabast

*

Tătari din Crimeea

Tătari din Crimeea

*

Turci

Turci

*

Evliya Çelebi

Evliya Çelebi

*

Paşale

Paşale

*

Miniatura călătoriei

Miniatura călătoriei

*

O hartă a vremii

O hartă a vremii

*

Evliya Çelebi, cinând cu prietenii

Evliya Çelebi, cinând cu prietenii

*

Evliya Çelebi, călătorul

Evliya Çelebi, călătorul

*

Ediţia cărţii lui Evliya Çelebi din 1938, în care sunt inserate imaginile de mai sus

Ediţia cărţii lui Evliya Çelebi din 1938, în care sunt inserate imaginile de mai sus

*

O ediţie londoneză, din 1834

O ediţie londoneză, din 1834

 


Mărturii europene: Johann Adam Lonicerus

Bătălia de la Târgovişte

Bătălia de la Târgovişte

*

Johann Adam Lonicerus (Teucrius Anaeus, născut la Frankfurt, în 1557, mort după anul 1609, deşi unele surse dau anul 1599 drept cel al morţii sale), fiul doctorului şi botanistului Adam Lonicerus (1528, Marburg – 1586, Frankfurt) şi nepotul teologului Johannes Lonicerus (1499, Artern – 1569, Marburg), a publicat, împreună cu Jean Jacques Boissard (1528-1602,) şi Theodor de Bry (1528-1596), printre altele, „Pannoniae historia chronologica”, „Retoricae Artis Compendium”, „Vitae et Icones Sultanorum Turcicorum. Principum Persarum”, „Icones quinquaginta virorum illustrium, doctrina et eruditione praestantium” etc.

0 Panonia Coperta exterioara*

„Pannoniae historia chronologica”, cu Ungaria şi Transilvania în prim-plan, nu putea ignora, în anul aparţiei (1604), evenimentele europene, pe care le determinase fulgerătoarea apariţie în istorie a lui Mihai Viteazul, aşa că o bună parte din textul cărţii, dar şi din ilustraţii, mărturisesc despre bătăliile gloriosului personaj, dar fără a lăsa şi un portret al voievodului. Apar, în schimb, toate personajele importante ale vremii (sultanii turci, Sinan Paşa, Împăratul Rodolf, Arhiducele Maximilian, Regele Sigismund etc.), toţi cu biografii de două-trei pagini, biografii care ţin loc de istorie (despre bătăliile lui Mihai Viteazul s-a ţinut un adevărat jurnal de front).

*

Cartea lui Johann Adam Lonicerus, cunoscută mai ales pe filiera istorografiei maghiare (Veress), a fost folosită şi de istoricii români, drept substitut de memorie, la un popor fără memorie şi, cel mai adesea (sic!), fără istorie.

*

Pagina cu care începe descrierea bătăliei de la Târgovişte

Pagina cu care începe descrierea bătăliei de la Târgovişte

*

Pagina cu care începe jurnalul de front al bătăliei de la Giurgiu

Pagina cu care începe jurnalul de front al bătăliei de la Giurgiu

*

Coperta de gardă a cărţii

Coperta de gardă a cărţii

*

Personajele importante ale vremii lui Mihai Viteazul (nicidecum vremea lor), desenate, probabil, de Theodor de Bry şi încadrate, apologetic, de simbolistici creştino-medievale şi de devize penibile, în formule de blazon extins peste vremuri, ţin şi nu ţin de istoria noastră. Dacă putem prezinde că noi avem o istorie. Măcar în ziua de astăzi.

*

0 Panonia Rudolf

*

0 Panonia Sigismund

*

0 Panonia Sinan Pasa

*

0 Panonia Murat Sultan

*

0 Panonia Mehmet Sultan

*

0 Panonia Christoph

*

0 Panonia Ioan

*

0 Panonia Maximilian

*

0 Panonia Nicolaus

*

0 Panonia Principele Carol

*

Harta panonică

Harta panonică

*

Cu cărturarii europeni din vremea lui Mihai Viteazul, Johann Adam Lonicerus, Jean Jacques Boissard şi Theodor de Bry ne vom mai reîntâlni. Şi asta, din pricină că ei chiar au şi existat.

*

Ion Drăguşanul


Un mit pe care nu-l merităm: Dracula

Vlad Ţepeş, drept Pilat din Pont

Vlad Ţepeş, drept Pilat din Pont

*

Vlad Ţepeş, "vinovat" de toate crucificările

Vlad Ţepeş, “vinovat” de toate crucificările

*

La drept vorbind, ar trebui să-i fiu recunoscător preşedintelui Ioan Cătălin Nechifor, că m-a scăpat de Calea lui Dracula, deci de o tentativă interzisă de a valorifica, printr-un mit nemeritat, căile, itinerariile. În fond, am scăpat şi de nopţile cu: “Historische Darstellung des Fursten. Vlad III Dracula”, “Geschichte der Woiwode Dracula”, “Geschichte der Menschenmassen genannt Dracula der Walachei”, “Pfählungen – Darstellung aus der Brodoc-Chronik. Vlad III”, “Wappen der Siebenburger Saschen”, “Histoy of Moldavia and Wallachia” (a lui Christian Engel), “Vlad III Prince of Wallachia”, “15th century portrait of Vlad III, Prince of Wallachia”, “History of Voivode Dracula”, “History of the crowds called Dracula of Wallachia”, “The Story of a Bloodthirsty Madman called Dracula of Wallachia”, “Cruelty princes to their subjects”, “Interrogation and torture painful”, “Inhumanity against the sick”, “Vampiric history lesson Was Vlad Tepes the real Dracula”, “Deutsch Geschichten über Dracula Prince”, “Die wahre Geschichte von Dracula”, “Dark Prince: The True Story of Dracula” etc.

*

Povestea reală a legăturii dintre Vlad Ţepeş şi Suceava am mai spus-o, deci nu o mai reau. Semnificaţia şarpelui sau a dragonului  (Constelaţia Dragonului, care arată nordul, deci îngheţul polar, deci Deva Yana – Poarta Zeilor), iarăşi am mai spus-o, deşi ea revine, explicit, şi prin două elemente care ţin de mitul lui Ţepeş: insigna şi mormântul:

*

Insigna celor onoraţi cu Ordinul Dragonului

Insigna celor onoraţi cu Ordinul Dragonului

Mormântul lui... Dracula

Mormântul lui… Dracula

*

Cum nu mai are rost să şi povestesc din ceea ce ştiu, mă despovărez de această scurtă arhivă iconografică, fără explicaţii, fără să mă mai intereseze complementaritatea real-fantezie, pe care dorisem să o abordez, împreună cu câţiva sculptori bucovineni. Pricepeţi ce doriţi, interpretaţi cum vreţi. Eu o să uit totul.

*

0 Dracula Tepes tablou

*

0 Dracula Tablou detaliu

*

0 Dracula portret vechi

*

0 Dracula Portret stiut

*

0 Dracula Portret

*

0 Dracula Iancu de Hunedoara

*

0 Dracula Corvin

*

0 Dracula Stefan

*

0 Dracula Calare

*

0 Dracula Bucuresti

*

0 Dracula Batalie cu turcii

*

0 Dracula Batalie

*

0 Dracula Atacul de noapte

*

0 Dracula Arderea solilor

*

0 Deacula Vlad Calugarul

*

0 Dracula Valahia harta

*

0 Dracula Fantezie

*

0 Dracula Coperta 1

*

0 Dracula coperta 2

*

0 Dracula tepe

*

0 Dracula tras teapa

*

0 Dracula Tablou la masa

*

0 Dracula Portret fantezist 2

*

0 Dracula Om in teapa

*

0 Dracula Moartea

*

0 Dracula Fantezie 3

*

0 Dracula Fantezie 2

*

) Dracula Portret fantezist

*

Un mit pe care nu-l merităm: Dracula. Nu-l merităm, pentru că nici nu-l înţelegem, nici nu-l valorificăm în interesul dezvoltării turismului în România. Vorba cuiva: mai periculoasă decât corupţia e doar prostia.


Mărturii europene: Paul Lacroix

Paris, secolul al XV-lea

Paris, secolul al XV-lea

*

Paul Lacroix (27 aprilie 1806 – 16 octombrie 1884), nuvelist şi autor parizian, a publicat cinci volume despre „Les Arts au Moyen Age et a l’epoque de La Renaissance” (Paris, 1847, 1858, 1869, 1871-1873), cu 19 cromografii (plus 14 despre viaţa religioasă) şi 400 ilustraţii. O cronică în imagini, dar şi cu profunde expuneri de documentări, impresionantă, în care statalitatea, religia, arta şi meşteşugurile ocupă locuri egale sau măcar cu un plus de preocupare pentru viaţa socială în progres, deci despre realizările artistice ale meşteşugarilor, fie ei francezi sau flamanzi, dar care satisfăceau nevoile aceluiaşi spaţiu de civilizaţie distinctă, cel francez.

Paul Lacroix (27 aprilie 1806 – 16 octombrie 1884)

Paul Lacroix (27 aprilie 1806 – 16 octombrie 1884)

*

Lacroix a fost nevoit să-şi copieze exponatele, iar “inventarul” lui de mărturie veche, deşi nu prea are legătură cu spaţiul românesc (noi, cu turmele şi cu nechiforii flash-mob ai preistoriei fără de sfârşit din Carpaţi) este folosit, de către istoricii triumfalismului românesc, în capitolele despre arte şi meserii la români (deşi Cantemir contrazicea total şi argument tema), dar şi în ilustrarea volumelor cu mărturii ale călătorilor străini despre ţările române.

*

Fără alte comentarii, am să postez cromogravurile şi desenele care mi s-au părut mai interesante, fără a le grupa tematic şi fără comentarii (sunt prea multe), doar aşa, pentru a fi puse la dispoziţia celor curioşi faţă de sensul existenţei umane ca făptuitoare de istorie.

*

Ştiu că nu înseamnă mare lucru ceea ce fac, în rubrica “Mărturii europene“, dar prefer, după povaţa lui Ion Grămadă, să atenţionez, să aduc în văzul publicului larg elemente de interes, dar la care, din pricina preocupărilor, nu prea are acces. Nu complic lucrurile (lesne ar fi să compilez fragmente de biografii ale vechilor mărturisitori europeni), ci doar le expun, cu un minim de informaţie, în aşa fel încât şi cei care vor avea nevoie de aprofundări să aibă de unde porni. Îmi fac, în fond, doar datoria de slujitor al culturii, care şterge colbul uitării de ici, de colo, dar atât încât să se poată doar întrezări conturul lăzilor cu zestre ale neamurilor.

*

1 Lacroix Adoratia Magilor

*

1 Lacroix Apocalipsa

*

1 Lacroix Armurier

*

1 Lacroix Atelier de orfevrerie

*

1 Lacroix Atelier de Tamplarie XVI

*

1 Lacroix Baldachin

*

1 Lacroix Basorelief Rouen XV

*

1 Lacroix Bibliotecarul lui Carol V

*

1 Lacroix Camera seniorala XIV

*

1 Lacroix Cantecul Vietii

*

1 Lacroix Cavaler francez

*

1 Lacroix Ceasornicar XVI

*

1 Lacroix Convoi religios XIV

*

1 Lacroix Corporatia orfevrierilor

*

1 Lacroix Costume de ceremonie

*

1 Lacroix Costume de ceremonie din Gand

*

1 Lacroix Cuparii

*

1 Lacroix Fointainebleau XVI

*

1 Lacroix Gravori

*

1 Lacroix Henric al VIII

*

1 Lacroix Israeliti

*

1 Lacroix Louis IX

*

1 Lacroix Louise de Savoia

*

1 Lacroix Maternitate

*

1 Lacroix Meseriasi

*

1 Lacroix Movilier XV

*

1 Lacroix Mobilier XVI

*

1 Lacroix Nasterea Domnului

*

1 Lacroix Negustori

*

1 Lacroix Nunta lui Louis XII cu Anne de Bretagne

*

1 Lacroix oglinda de mana

*

1 Lacroix Orfevrieri

*

1 Lacroix Palarieri

*

1 Lacroix Secolul IX

*

1 Lacroix Sfintele Catherine si Agnes

*

1 Lacroix Sfintenia sfantului Remi

*

1 Lacroix Spiter

*

1 Lacroix Steagul breslei papucarilor

*

1 Lacroix Tamplar

*

1 Lacroix Tapiserie din Dijon

*

1 Lacroix Trasura din epoca lui Henric IV

*

1 Lacroix Vanatoare XV

*

1 Lacroix Vitraliu alegoric

*

1 Lacroix Vitraliu flamand

*

1 Lacroix XII Funerariile Regelui Edouard

*

1 Lacroix Arcasi franci

*

1 Lacroix Arghebuzieri

*

1 Lacroix Cavaler

*

1 Lacroix Dansul noptii de Craciun

*

1 Lacroix Duel cavaleresc

*

1 Lacroix Francois fratele lui Henric III

*

1 Lacroix Gali si romani

*

1 Lacroix Intrarea Isabelei in Paris

*

1 Lacroix Normanzi XI

*

1 Lacroix Regele Guillaume

*

1 Lacroix Sfantul Paul

 


Mărturii europene: Thuróczy János

Bătălia de la Baia

Bătălia de la Baia

*

„Chronicon Pictum”, cunoscută şi drept „Chronica Hungarorum”, după reluarea ei de către Johannes de Thurocz (Thuróczy János,1435-1490) şi publicată la Augsburg, în 1488, apoi, în alte ediţii, la Frankfurt, Viena, Trnava şi Budapesta, operă unică, în felul ei, lucrată, cu splendide incunabule, până în 1473, de András Hess, prezintă o istorie a Ungariei, cuprinsă între anii 1307-1487, „jalonată” de regii Carol Robert de Anjou (1307-1342) şi, respectiv, Matthias Corvinus (1458-1490), ultimele evenimente, „narate” de Thurocz, petrecându-se în august 1487.

*

Cartea este importantă şi pentru cehi, slovaci, poloni şi români, însemnând, în fond, o mărturie exhaustivă, cu o doză raţională de subiectivism.

*

Prima pagină din „Chronicon Pictum”

Prima pagină din „Chronicon Pictum”

*

Maghiarii îşi respectă cu adevărat istoria, iar genul acesta de atitudine merită preţuire. Datorită firii lor mărturisitoare, profund identitară, Grigore Ureche şi-a putut scrie primele capitole ale letopiseţului său, pe care îl ignorăm, în măsura în care îl cităm. De citit, nici vorbă. Altminteri, ar fi decis cineva tipărirea unei ediţii curăţate de “pravilele” scrierii vechi, care să facă letopiseţul accesibil pentru toată lumea. Din nefericire, noi, în făloasele noastre bundiţe de dihor, nu învăţăm nimic de la alţii. Iar maghiarii chiar constituie un exemplu demn de urmat.

*

Attila

Attila

*

Attila si Papa Leon I

Attila si Papa Leon I

*

Hunii, asediind Aquileia

Hunii, asediind Aquileia

*

Descălecatul maghiarilor

Descălecatul maghiarilor

*

Cetatea Buda

Cetatea Buda

*

Maghiari, în luptă

Maghiari, în luptă

*

Invazia tătarilor din 1241

Invazia tătarilor din 1241

*

Soli maghiari, la Papă

Soli maghiari, la Papă

*

Solii lui Basarab, la Carol Robert de Anjou

Solii lui Basarab, la Carol Robert de Anjou

*

Solia lui Basarab (detaliu)

Solia lui Basarab (detaliu)

*

Solia lui Basarab (detaliu)

Solia lui Basarab (detaliu)

*

Cei şapte căpitani

Cei şapte căpitani

*

Ştefan cel Sfânt

Ştefan cel Sfânt

*

Laszlo cel Sfânt

Laszlo cel Sfânt

*

Iancu de Hunedoara

Iancu de Hunedoara

*

Matthias Corvinus

Matthias Corvinus

*

Îi am salvaţi şi pe toţi regii întemeietori, desenaţi, în preţioase incunabile, de Andras Hess, dar nu-i mai inserez în pagină, pentru că îmi amintesc de faptul că chipurile voievozilor noştri au fost stabilite, abia în 1845, de căre sibianul A. Bieltz. Ulterior, doar chipul real al lui Ştefan cel Mare avea să fie recuperat, printr-o atentă studiere a picturilor bisericeşte şi a evangheliarelor, de către pictorii bucovineni Epaminonda Bucevschi şi Eugen Maximovici (norocul lor că am scris “Pictori şi sculptori bucovineni” înainte de a deveni Nechifor flash-hopa-i-ţupa al judeţului).


Pagina 2 din 3123