Vernisajul “Anualei” din Alimentara “Weber”

*

Pictori, scriitori, ziarişti, “ucenici” de la Colegiul Naţional de Artă “Ciprian Porumbescu”, dar şi alţi iubitori de frumos au luat cu asalt, ieri, 26 ianuarie, încă de pe la 16,30, spaţiul derizoriu din Alimentara “Weber”, pus la dispoziţia Artelor Plastice Bucovinene, într-o inexplicabilă clipă, deja uitată, de “generozitate” a vremelnicilor autorităţi sucevene. Vorbitori mulţi, unii fără simţul măsurii timpului, alţii fără simţul măsurii trăirii actului de cultură, geamuri aburite, înghesuială, prin care greu mai izbuteam să-mi strecor gabaritul – “Pardon, stimată doamnă!”, “Mă scuzaţi, distinse domn!” – ca să fac şi eu câteva amărâte poze, inclusiv prin vitrinele murdare ale Alimentarei “Weber” (dacă domnul Weber, luminoasă fie-i amintirea, nu mai e, ca să le spele!).

*

Arte frumoase şi o ciudată lehamite faţă de lumea în care încă se mai săvârşeşte actul creator, uneori discret vizibilă şi în lucrări, chiar şi în cele de mare valoare, dar învăluite în însingurare şi în tristeţe. Atmosferă de familie, statut de familie mare, reunită, aproape că întâmplător, doar ca să-şi amintească şi să conştientizeze că este vie şi, de aceea, îndreptăţită la ţipăt. În fond, asta este arta, un ţipăt în lumea surzilor, o străfulgerare în lumea orbilor. În copleşitoarea lume a dictaturii surzilor şi orbilor.

*

Lucia Puşcaşu, suflet în sufletul creator al obştii înhăruite, Viorica Moruz, Gabrel Baban, Vasile Anghel Siminiuc, Mihai Pânzaru-PIM, Ghiocel-Doru Olaş, Tiberiu Cosovan, Roman Istrati, Victor T. Rusu, Ileana Paranici, Rozalia Motrici, Paula Tudose, Maria Rusu, Mălina Darea, Constantin Horbovanu, Cornel Poienaru, Titi Stoleru, Mihai Sultana Vicol, Sabina Fânaru, Iulian Dzubinski, pictori, poeţi, iubitori de artă plastică şi de poezie. O familie. Cel puţin asta am simţit eu, ieri.

*

* 

Anuala. Comoara din Alimentara “Weber”

*

Arta plastică bucovineană a avut, cândva, în Suceava, o minunată Galerie de Artă, dar care galerie, prin permutări novatoare post-revoluţionare, a fost reciclată cultural şi social în cârciumă de lux a longevivului dumneavoastră primar, Ion Lungu. În gura artei plastice bucovinene a fost aruncat căluş un segmenţel din Alimentara “Weber”, în care s-a vernisat ieri, 26 ianuarie 2016, în prezenţa aureolară a cărturarului Ion Băiţan, Directorul Şcolii de Arte “Ion Irimescu” din Suceava – trimisul plenipotenţiar al excelenţelor lor Ioan Cătălin Nechifor, Doru Sârghe, Mihai Grozavu şi Viorel Varvaroi, Anuala Artiştilor Plastici cu facultate de pictură din Bucovina.

*

O adevărată comoară culturală, cu lucrări excelente, de nevoie aglomerate ca la talcioc, până sus şi până jos, pe doi pereţi ai măruntului spaţiu din Alimentara “Weber”, ba chiar şi pe prichiciul vitrinelor, lumină proastă, aglomeraţie teribilă de public, cu o jumătate de oră înainte de începerea vernisajului, şi o prezenţă neaşteptată pentru mine – Tiberiu Moruz:

*

*

Fiind vorba de pictori înnăscuţi (altminteri nu ar fi făcut studii superioare de nerentabile şi nerespectate, azi, arte plastice), pe care doar timpul îi va ierarhiza, nu am să emit păreri despre operele lor, ci doar, cu admiraţie şi respect, am să postez toate lucrările, pozate cum am izbutit să le pozez (unele erau prea sus, altele prea jos, altele în contre-jour, altele în umbre păstoase, iar pe altele a fost nevoie să le pozez de afară, prin vitrinele murdare ale Alimentarei “Weber”) cu aparatul rudimentar din dotare, fără geană de bliţ, dar care, ca şi mine, încă se ţine bine.

*

*

Trupele Bucovina Rock Castle 2016

*

Trei nopţi de vis cu Bucovina Rock Castle 2016! Dacă nu vă place, schimbaţi-i!

Dictatura proletcultismului PSD

*

Înainte de a mă obliga proletcultiştii PSD, care au luat în arendăşie Centrul Cultural “Bucovina”, să plec în concediu de odihnă (ca să le facă pe plac şutitorilor de bani publici ai mafiei judeţene PSD), am lăsat “Ziua Artelor Plastice Bucovinene“, importantă Sărbătoare a Memoriei, lucrată la cheie. Şi aflu că afişul a fost mutilat, în sensul că, “dom’le, noi dăm banii, noi contăm şi afişăm, nu cultura!” (normal, au moştenit bănetul de la soacrele lor electoare şi n-or să-l toace pe cultură, când au, încă, atâtea nemoteiuri de angajat în sistemul inculturii!), dar nici măcar aşa, mutilat, încă nu a fost mediatizat, deşi manifestarea are loc… mâine! N-am văzut afişul, care, ca şi manifestarea, are un istoric, şi în trecutul îndepărtat, dar şi în trecutul apropiat. Şi mai are şi un anume stil, în care evenimentul primează, noi, organizatorii, fiind doar nişte bieţi norocoşi, care primim pleaşcă şi memorie, şi cultură. Adică identitate.

*

Afişul însemna, ca şi manifestarea, un elaborat al meu, niciunul dintre ele nefiind obligatorii. Nu merg în minunatele vremuri de dictatură luminoasă PSD, desfiinţaţi-le şi înlocuiţi-le, tovarăşi! De ce să fie premiaţi Vasile Anghel Siminiuc, Mircea Dăneasa, Iosif Csukat şi să cânte Mihaela Popescu, când, printr-o viziune manajeră luminată (lampa lui Ilici e la Mihai Grozavu, dar o păstrează ţucălaşul lui Nechifor!), s-ar putea face, în loc de “Ziua Artelor Plastice Bucovinene / In Memoriam: Nichitovici, Hruşcă, Lowendal, Zagornicov, Constantinovici-Hein, Hruşcă, Verona etc.” , “Hora Gospodarilor – votaţi Lungu şi Nechifor!“, de pildă, la care să fie premiaţi cu funcţii cadre de nădejde ale PSD, precum Viorel Varvaroi, Tamira Gonda Cojocariu, Ion Băiţan şi să cânte îndrăgitul interpret Călin Brăteanu?

*

Eu chiar aş savura o astfel de rocadă culturală, în care, în mod cert, s-ar implica cu găluşte şi cădelniţe chiar şi vrednicul gospodat edilitar Ion Lungu. În schimb, mă revoltă să văd o creaţie a mea multilată. Nu vă place, faceţi alta, dar nu vă atingeţi de cercurile mele, tovarăşi, că iau foc, iar fumul dăunează grav sănătăţii.

*

Am avut ezitări, dacă să merg sau nu, mâine, la ceea ce, cu vreun deceniu în urmă, eu am întemeiat, după ce am documentat şi scris “pictori şi sculptori bucovineni”, dar aflând despre mutilarea afişului şi despre sabotarea manifestării prin secretism absolut, mi s-a făcut atât de scârbă de dictatura PSD, încât am decis să rămân acasă şi să-mi văd de cărţile pe care, lucrând într-o instituţie de cultură dată în arendă, doar în concediul de odihnă le pot scrie (aţi văzut, în trâmbiţatul program cultural al arendăşiei, o singură manifestare închinată celor 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, chestie care se va întâmpla în vară?).

*

Prin urmare, tovarăşi PSD, vă doresc numai bine şi, ca dovadă, modific eu afişul, de bună voie, într-o variantă care să vă convină:

*

*

Vă place? Ai? Fir-aţi voi ai dracului de parveniţi!

În Suceava lui Lungu, “o mâncare bună se bea”!

*

Cum stâlcirea limbii străbune deja înseamnă o emblemă a poziţiei sociale, în capitala europeană a inculturii, Suceava primarului Lungu, am văzut, în chiar buricul târgului, o reclamă, care, în loc să sune măcar la nivelul clasei a doua de alfabetizare, proclamă că:

*

*

Încerc să-mi imaginez cum au băut pomenile de găluşte electorii lui Lungu, pe care deja fostul primar al Sucevei le împărţea cretineşte (am pierdut un “ş”? n-aş crede), dar nu sunt capabil de atâta neroadă imaginaţie, aşa că le propun birtaşilot de “Edelweiss” o propoziţie rezonabilă: “La o mâncare bună, se bea o bere bună!”. Nu de alta, dar să nu-i apuce greaţa de “Edelweiss” pe puţinii alfabetizaţi care au mai rămas în Suceava, atunci când poftesc o mâncare bună, fără să şi-o facă singuri şi, desigur, fără să o bea.