Arendaşii hardughiei lui Lungu vs Ziua Bucovinei

Hardughia inutilă a lui Ion Lungu

*

Curată spălare de bani murdari şi nicidecum un sediu propice unor activităţi culturale şi, cu atât mai puţin, celor care ţin de meşteşugurile tradiţionale, viitoarea cafenea a familiei Lungu (pentru cafenea tip Oskar Wilde e numai bună!) adăposteşte, astăzi, în dulcele culcuş bugetar, pe câţiva dintre lipitorii de afişe ai PDL-ului, care se mulţumesc şi cu cât au primit în arendă.

*

Indivizii ăştia fac şi mai de nesuportat viitoarea cafenea Oskar Long-Wilde, dar cum ştabii îmi tot cer să fac şi acolo “acţiuni”, m-am tot conformat, deşi scrâşnind din dinţi. Mai nou, când paraziţii culturali din hardughia lui Lungu au prins de veste că vrem să facem acolo cele trei manifestări simultane, dedicate Zilei Atestării Documentare a Bucovinei Geografice, iar s-au dat în stambă şi s-au făcut şi mai ai dracului:

*

Expoziţia “Moşteniri totemice“, cu simbolistică sacră străveche, prezentă în pictura şi arhitectura bisericilor vechi din Bucovina, nu ne lasă să o panotăm, decât când or vrea muşchii lor cranieni, dar s-o strângem imediat după.

*

Costume de târgoveţi (numai minţişoarele lui Lungu le poate vedea “de boieri”), făcute pe bani publici, inclusiv europeni, nu vor să ne împrumute, pentru “Zicălaşi“, că doar ne au la cheremul arendăşiei lor. Să amân manifestarea, nu se mai poate – nu din pricina ştabilor, ci datorită faptului că Ziua Atestării Documentare a Bucovinei Geografice, probată şi sărbătorită pentru prima dată în istorie abia acum, nu se poate amâna, iar multă lume a fost informată că în hardughia lui “Lungu and arendaşii” vor putea să asculte cântecele româneşti dintre anii 1531-1848.

*

Nu-i bai! O scot eu la capăt. În fond, există un loc viran, între Centrul Cultural “Bucovina” şi hardughia lui Lungu, cu un deluţ în capăt, pe care pot urca “Zicălaşii”, astfel încât sucevenii, ba pe tăpşan, ba pe prundişul pascal al trotuarelor lui Lungu, să-i poată vedea şi asculta.

*

Şi ce dacă va fi frig, iar “Zicălaşii” Sucevei vor cânta în blugi, câtă vreme piesele muzicale sunt autentice şi absolut necunoscute măcar de două sute de ani, încoace!?

Jazz-Photo, la Gura Humorului

Constantin Logigan, Victor Rusu, Mihai Mardare, Tiberiu Cosovan, Gheorghe Solcan şi Radu Bercea

*

Cea mai frumoasă şi singura autentică, prin menire, casă de cultură din judeţ, cea din Gura Humorului, găzduieşte şi expoziţia Jazz-Photo a lui Victor T. Rusu. “Şi”, pentru că în alt spaţiu expoziţional superb al aceleeaşi cu adevărat Casă de Cultură triumfă expoziţia de acuarelă şi de art-decor a lui Radu Bercea. Atmosfera, la vernisajul de ieri, 27 martie 2015, pe măsura instituţiei de cultură, pe care primarul Marius Ursaciuc a izbutit, printr-un proiect european, s-o aducă la standardul menirii ei. Iar cei doi directori, “fostul” Constantin Logigan şi “actualul” Mihai Mardare par să fi devenit prieteni prin preocuparea comună pentru cristalizarea unei vieţi culturale temeinice la Gura Humorului.

*

Despre expoziţia novatoare a lui Victor T. Rusu au vorbit Mihai Mardare, Călin Brăteanu, Mihai Camilar, Tiberiu Cosovan şi seniorul fotografiei bucovinene, domnul Butnaru. Din câte îmi amintesc, am spus şi eu vreo câteva propoziţii, iar Victor Rusu a avut cuvântul final, în aplauzele epopeice ale doamnelor şi domnişoarelor humorence, care-i cădeau la picioare mai dihai decât teii Sucevei sub securea lui Ion Lungu şi decât bordurile şi trotuarele bietei urbe muşatine sub prundişul glodos al lui frate-său.

*

Cu acest prilej, pe lângă catalogul-ziar al expoziţiei au fost lansate “Revista Bucovinei” şi “Urzica vieneză”, numerele 1/2015, timp în care, ca pozar responsabil ce mă aflu, eu am realizat câteva instantanee, pe care le reproduc mai jos:

*

Reviste, reviste…

Primii admiratori de jazz-photo

Humoreni şi humorence

Începutul vernisajului

Lumea iubitoare de frumos

Directorii Mihai Mardare şi Călin Brăteanu

Constantin Logigan şi Victor Rusu

Victor T. Rusu, fascinând humorencele, şi Tiberiu Cosovan, făcându-şi meseria

Muzică românească, de la Petru Rareş, încoace

O şansă de a asculta muzica veche a românilor

*

În costume de epocă, starostele Petru Oloieru, primaşul Narcis Rotaru, secundul Adrian Pulpă, zicălaşul şi cobzarul Constantin Irimia, contristul Răzvan Mitoceanu, gordunistul Ionuţ Chitic şi năierul Gabriel Hurjui vă vor ajuta să călătoriţi în timp, ascultând muzica românilor dintre anii 1531-1848. Trebuie să fii un muzician de excepţie ca să te încumeţi să cânţi precum zicălaşii de odinioară, piese pe care doar străinii le-au salvat de la uitare, notându-le metriculos şi încredinţându-le arhivelor lumii. De asta am şi numit premiera absolută a Zicălaşilor suceveni cu un titlu luat din Franz Joseph Sulzer, “Walachische Tanze und Lieder“, pentru a sublinia vechimea cântecelor şi neautohtonia memoriei.

*

Până ce veţi asculta pe viu minunatele cântece străvechi, mai postez, încă o dată, înregistrările de fraze muzicale, de la prima repetiţie, ca să vă puteţi face o părere.

*

1629

*

Cantecul Voievodesei

*

Cantec Moldovenesc

*

1680

*

Franz Joseph(1)

*

Dans Valah

*

Jocuri Moldovenesti 1821

*

Dansuri Moldovenesti 1822

*

Kolomeyka

*

Lullaby

*

Victor T. Rusu: moşteniri totemice

Afişul unei expoziţii de excepţie

*

Victor T. Rusu şi nicidecum eu (cum scrie pe afişul făcut de Victor) este autorul unei expoziţii de excepţie despre moştenirile totemice ale românilor din arta populară românească (ou încondeiat, cusături, ornamentaţii în lemn) şi din arta religioasă ortodoxă. Expoziţia se va vernisa în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Atestării Documentare a Bucovinei, luni, 30 martie 2015, ora 13, la Centrul Tradiţiilor Bucovinene din Suceava.

Revista Bucovinei – nr. 1 (12) pe 2015

Număr dedicat Atestării Documentare a Bucovinei

*

Cu patru apariţii pe an, revista fundată de refugiaţii bucovineni, la Bucureşti, în 1916, şi reluată, la Cernăuţi, în 1940, îşi caută o nouă utilitate, şi prin descrierea succintă a unor manifestări culturale, şi prin promovarea literaturii bucovinene contemporane, dar fără a renunţa la vechea ei menire, de recuperator de memorie.

*

În nr. 1/2015 al Revistei Bucovinei, semnează Mircea Aanei, Ion Paranici, regretatul Mircea Motrici, Mihai Sultana Vicol, Carmen Marcean, Carmen Veronica Steiciuc, Doina Catargiu etc. Lansarea: luni, 30 martie 2015, ora 13, în cadrul manifestărilor dedicate Atestării Documentare a Bucovinei, de la Centrul Tradiţiilor Bucovinene din Suceava.