ion drăguşanul: Legea strămoşilor dătători de legi şi datini
În istoriografia europeană, în care includ şi cronicile, valahii şi jus Valachicum au stârnit un interes asemănător, dacă nu chiar similar celui faţă de tot ceea ce este exotic.
ion drăguşanul: Pe urmele întemeietorului Sucevei
„Deci românii („Wolosza”) sunt o națiune numeroasă, curajoasă și perfidă, dar când au fost numiți valahi („Wolechami”), ei nu știau. O convenţie comună, dar care nu este susținută de nici o veche mărturie, susți-ne că ei au dobândit acest nume de la un anume Flakus („Flakusa”), un fel de guvernator sau de domn al lor, și că au fost numiți mai întâi Flacchins („Flakczynami”) și apoi numele vlasi („Ulaszami”) și voloci („Wolochami”), denaturat de păgânii de la hotar”.
ion drăguşanul: CHIPUL APROAPELUI
Dacă vreţi să răsfoiţi / descărcaţi această carte, faceţi click pe copertă.
Nu aş fi crezut că simplele creionări, făcute de-a lungul vremii, pot adăposti atâta istorie vie.
ion drăguşanul: Cartea Clujului
silueta unei aşezări care avea spital în 1366, colegiu, în 1579, academie (un fel de liceu) în 1666, universitate în 1752, teatru din 1794 şi o viaţă atât de vie şi de pasionantă, încât se menţine aidoma şi astăzi, dar şi în viitorul care va urma
ion drăguşanul: Bosanci, la drumul cel mare al Sucevei
„Multă vreme, între satele Rădăşanii, din Suceava Moldovei, şi Bosancea, din Suceava Bucovinei,
era o strânsă legătură: căsătoriile se făceau aproape numai între fetele şi flăcăii din amândouă satele”.