Jurnalism | Dragusanul.ro - Part 206

Băişanu, îngrijorat termic

Baisanu primarŞtefan cel Mare Alexandru cel Bun Băişanu Vodă se arată foarte îngrijorat de soarta Termica, şi este gata de orice „pentru a avea back-up” (îl cred, mereu îi place să aibă, dar exprimat cât mai pompos!) şi se „transformă într-o mafaldă”, deşi cică nu vrea (se teme bietul de el de ce îl aşteaptă în viitor, că doar vin alegerile în PNL!). Fii mai optimist, Măria Ta, căci doar judeţul lui Lobodă Vodă îţi aparţine şi nu-l scapi din mână cu una, cu două – haida, dâra-dârî-da, cât te sprijină folcloriştii împenelizaţi de marcă şi de plus sv, postul la fel de „artist” ca şi nicoleta cojocaru, extaziaţii ăia de la Fălticeni, dumitrache, steiciuc, brăteanu etc.


Gheorghe Acatrinei, matusalemul revoluţiilor

Acatrinei 1 Cică matusalemul sucevei bolşevice, tovarăşul gheorghe acatrinei, împreună cu un tovarăş de la Neamţ, pe nume dumitru bodea, ar fi lăsat PRM-ul fără tribunul Corneliu Vadim Tudor, intectual de rasă şi poet remarcabil, dublat, din păcate, în politichie, de demagogia unui buticarism patriotard dezgustător, specific „româniei mari” a micilor bolşevici.

Vadim rămâne, totuşi, veşnic Vadim. Şi ţin să subliniez: RĂMÂNE! Spre deosebire de acatrinei şi de ălălalt „revoluţionar de profesie”, care rămân definitiv de căruţă, dacă s-au desprins de poalele anteriului lui Vadim


Cimpanzeii politici

 

Bucovina Rock Castle

 

5 luni

 

 nu se mai ţine

 

         După Festivalul Poeziei Europene „Naţiunea Poeţilor”, sărbătorile memoriei „Ziua Artelor Plastice Bucovinene” şi „Arderea Cărţilor Bucovinei”, ioan cătălin nechifor, prin intermediul potăilor personale, a izbutit să desfiinţeze şi Festivalul Internaţional „Bucovina Rock Castle”.

        Festival nociv, tovarăşi, simbol al decadenţei capitaliste şi periculos poluator al pajiştilor socrului Hanuşteac (iar pajiştile l-au făcut, dacă nu om, măcar domn!), pe care pajişti populare atât de duios şi de tradiţional bucovinean îndeamnă, cântăcios, la băut şi la… mă rog, nu-i voie să şi scriu la ce, îndrăgiţii arendaşi de cultură judeţean orală brăteanu, filip şi steiciuc. 

       Fără îndoială că, aidoma tripletei arendăşeşti horvat-brăteanu-filip, nechifor îmi vrea binele, premeditând stoparea risipei mele de energii şi canalizarea acestora spre literatură şi publicistică.

        Mulţumesc fain, dom’ pozar, aşa o să fac!

 

 

Iane, recitatorul

 

1 Luni

 

cu limbă de lemn

 

         Cetăţeanul Iane, craiovean cu parale dolofane, cu care s-a pripăşit între homo patrioticus bucovinensis, are toane de notorietate.

        Cică, zice el, care se înghesuie în media suceveană mai dihai decât rumeguşul dat pe ape în branhiile peştilor, nu-şi doreşte notorietate, deşi se crede capabil să „declame ca Becali (ai grijă, coane Iane, boierule, că doar ai văzut cu ce consecinţe se lasă… declamarea de acest fel!), recita ca Vadim şi divorţa ca Prigoană”.

        Ei, nu, zău, coane Iane! Nici să mă picuri cu ceară nu mi te-aş putea închipui mobilându-ţi creieraşul cu priceperea tonelor de cărţi pe care le-a trăit Vadim; doar ca autor de poeme, unele excelente – în cazul lui Vadim, pe care să le reciţi, coane, cu emfază, izbutesc să mi te închipui. Dar plesnind, imediat după aceea, precum broasca din fabulă, care s-a vrut trupeşă cât un bou.

        Aşa că, resemnează-te, boierului USLaş roşu (ce repede te-ai revopsit din… verdele executiv!), cu biştarii puterii şi nu mai duce grija presei, care „exploatează, de cele mai multe ori, cancanul”, pentru că, oricum ai da-o, din ciocoimea voastră roşie nu se va alege, niciodată, nimic, nici măcar colbul demagogiei ieftine („de a munci, de a lăsa în urmă ceva bun”). Şi ştii de ce? Pentru că toţi cei, la care faci acuzatoare referire, sunt fie personaje, fie personalităţi, iar dumneata, coane Iane, nu vei ajunge, niciodată, nici una, nici alta.

         Eventual, precum broasca-bou din fabulă, vei plesni de invidie!

         Şi tot eventual, doar „punguţa cu doi bani”, pierdută, din prea multă naivitate, pe şleaul roşu al USLaşilor veşnic lacomi de creiţarii din pungile altora.

 

 

Neculai Bereanu

 

3 luni

 

altă „punguţă cu doi bani”

 

         Pentru că nu m-a interesat ultima campanie electorală, habar nu aveam că USLaşii judeţeni umblau, pe atunci, cu limba scoasă după „punguţele cu doi bani”, gen Iane sau Bereanu, şi nici n-am băgat de seamă ce a votat poporul: pe ei sau cizmele lor dă firmă?

        Prin urmare, abia acum aflu că pe cetăţeanul Neculai Bereanu îl doare soarta „fermierilor” suceveni (să trăieşti, bade Coşneguţă, dar, din ţăran prost de sântilie, mare domn fermier ai mai ajuns!).

        Curios, nevoie-mare, am căutat să aflu câte ceva despre generosul Bereanu, dar ioc!; în afară de faptul că şi acesta a avut şi are parale berechet şi calafat, cu care să ia în arendăşie un fotoliu „bucovinean” de senator, n-am mai aflat nimic. Ba da, cică vrea să-i scriem despre durerile noastre, dar e greu de crezut că vreun votant al vâscos de necunoscutului Bereanu ar putea fi chiar atât de prost, încât să o şi facă.

 

 

Nechifor, Sinescu şi Lungu,

 

închinându-se patriotic

 

2 luni

 

Eroismului

 

         M-a înduioşat până la lacrimi, mai anţărţ, patriotismul fierbinte al mândrilor noştri cârmaci, ing. Ioan Cătălin Nechifor, Florin Sinescu şi Ion Lungu. Oamenii ăştia iubesc şi preţuiesc eroismul, memoria şi spiritualitatea românească din judeţ, dar numai cu ocazia depunerilor de coroane şi numai ceva ce nu se există.

        Dar, fiindcă veni vorba: ce înseamnă „ing” din faţa numelui preşedintelui consiliului judeţean? Întreb, ca să mă dumiresc, pentru că Nechifor nu a practicat niciodată ingineria, deci sugestia prescurtată vizează, probabil, doar ing(eniozitatea) cu care, din pozar al lui Mîrza, a devenit, peste pajiştile lui Hanuşteac şi peste tradiţia activistă bolşevică, de familie, ditamai demnitarul român.

        Să vă trăiască!

 

Mini-paflete de Ion Drăguşanul
Caricaturi, culese sau doar copiate din „natură”, de Radu Bercea


Nechifor distruge Bucovina Rock Castle

 Ioan Cătălin Nechifor distruge şi

 

B 11

Festivalul internaţional

 „Bucovina Rock Castle”

 

Astăzi, 14 martie 2013, horvat petru, brăteanu călin, filip sorin şi încă un neica-nimeni,  prietenul preşedintelui CJ Suceava, angajat de-a moaca în administraţie şi uns în consiliul de administraţie al Centrului AntiCultural „Bucovina” (dacă nu te pricepi la nimic şi dai în gropi de prostie, imediat te aburcă  Nechifor şef cu leagfă barosană în (in)cultură! D-aia, pentru lefurile nulităţilor aburcate, şi caută Nechifor vânură-lume, săptămânal, investitori prin Ciomolunga şi Han-Tătar, iar Consiliul Judeţean nu-l mai conduce nimeni!), au decis diminuarea bugetului Festivalului Internaţional „Bucovina Rock Castle” cu 25 %, după ce noi, eu şi Emil Ursu, prin negocieri serioase, îl reduseserăm, deja, cu 25 %, faţă de bugetul prognozat pentru a-l face cu adevărat internaţional.

În aceste condiţii, deşi, prin introducerea biletelor de 5 şi, respectiv, de 10 lei, noi intenţionam să reducem cheltuielile festivalului până la 80 % din bugetul ediţiei anterioare, în ciuda faptului că spoream participarea internaţională, de la 2, la 8 trupe, pentru că nu-mi pot permite să joc bambilici cu 70 de artişti din străinătate şi cu 90 din România (cei mai buni), mă văd obligat să desfiinţez festivalul.

Nu am altă avere decât cuvântul dat (toate trupele, inclusiv cele de folk, de odinioară, se bazau şi se bazează pe cuvântul meu), aşa că nu am să mă las umilit de pozarul lui Mîrza, I. C. Nechifor, care, dacă bâiguie englezeşte, se şi crede dobă şi toacă de cultură.

Prin urmare, decât să mă las umilit de acest „da-s muieţi posmagii”, mai bine mă resemnez cu realitatea şi consimt, prin neimplicare, ca Ioan Cătălin Nechifor, care tocmai truchează nişte „concursuri de ocupare de posturi”, împreună cu veşnic complicea matrapazlâcurilor pseudo-administrative, mihaela beldiman, să distrugă şi Festivalul Internaţional „Bucovina Rock Castle”.

Gata, nu mai este! Ia-ţi banii, Nechifore, că doar îi moşteneşti de la bunică-ta, Pajiştea (bolşevică a lui) Hanuşteac, şi fă borş cu ei!

 

 Ion Drăguşanul

ultimul cetăţean liber al provinciei istorice, care trebuie desfiinţată

Caricatură de Radu Bercea


Ce nu face patria judeţeană pentru doctoratul lui brăteanu?

 

Ce nu face patria judeţeană 

 

Pamfil Horodnic

 

pentru doctoratul lui brăteanu?

 

         Cum ce nu face, când face totul, în afară de a-i scrie teza de doctorat, ba şi mai mult decât atât, angajându-i, prin tertipurile mihaelei beldiman, pe când ţinutul bugetar al guvernării Boc se pustia de 25 % din poporime, cumetri şi prieteni, vreo 7 la număr, până s-a redus, tot cu 25 %, numărul iobagilor de pe arendăşia culturii tradiţionale, de la 13, la vreo 20!

         Bravo, patrie judeţeană şi ţine-o tot aşa!

         Ce contează că, anual, lefurile mari şi impozitele asortate ale „echipei” lui brăteanu costă cât trei-patru festivaluri mari, iar „cărţile” şi festivalele organizate de el şi de harnica poeată veronica carmen steiciuc, susţinute, de regulă, în faţa unui public numeros de 3-15 spectatori, costă aproape jumătate din bugetul culturii, din moment ce doar cei care se aseamănă se adună!
         Iar poeata steiciuc este atât de convinsă că „poezia este un lucru foarte mare, iar poetul, un lucru foarte important”, încânt a ajuns să-i „înţelepţească” (am citat din Adrian Dinu Rachieru, pentru că eu ştiu cât e de incultă) şi pe brăteanu, dar şi pe cristescu, atunci când nu e dusă cu toaca.
        

         Drept dovadă, la recentul Festival European al Artelor „Ciprian Porumbescu”, cu adevărat europene s-au dovedit a fi copiliţele şi ţaţele folclorice, dar, mai dihai, „simpozionul de muzicologie, la care, alături de cristescu, a participat, ca invitat de marcă, şi un alt gropar al culturii bucovinene, sever paraschiv dumitrache:

 

Cristescu Dumitrache

         Cu acest prilej al artelor europene, concretizate în cântăceală folclorică bucovineană, a fost lansat şi un cărţoi (al treilea volum, ca şi imbecilitatea ghidului iubitorilor de folclor!), „Ciprian Porumbescu necunoscut” de cristescu şi de muzicologii ei (au „multe goluri de cunoaştere”), dar cunoscut bine, de către românii de fiecare zi, din mulţimea studiilor şi lucrărilor semnate şi publicate de Constantin Morariu, Ion Grămadă, George Tofan, Leca Morariu, Mărioara Raţiu-Porumbescu, Victor Morariu şi Ştefan Pavelescu, Paul Leu şi, mai ales, semnate sau doar îngrijite de Doamna (merită pe deplin un „D” mare) Nina Cionca, vrednica urmaşă a Porumbeştilor şi a memoriei lor.

         În cărţoiul parţial scris şi în totalitate îngrijit de constanţa cristescu, studiile şi cărţile vechi, scrise cu talent, sunt năruite în pagini şi vlăguite de limbajul de lemn al „exegezelor… exegeţilor”, care, prin cunoaşterea limbii române, cam la nivelul clasei a patra, chiar că mă impresionează.

         În „Documenta Ciprian Porumbescu” – tulai, Doamne, ce erudiţie! –, mai trânteşte cristescu şi fotocopiile partiturilor lui Ciprian, înşfăcate de la Muzeul Bucovinei cu tot cu munca unei doamne modeste, care trudeşte la descifrări, de vreun deceniu.

         Iar dacă Leca Morariu, gândind că, în general, artistul ar trebui înfăţişat lumii în hainele de mers la biserică, nu în cele de mers la horă sau la muncă, a făcut munca pe care Ciprian Porumbescu nu a mai avut când să o facă, bietul Ciprian nu scapă de constanţa, care îl muşcă de „contrafaceri muzicale”, mereu „însoţită de exegezele muzicologice”, care să deschidă „porţile înţelegerii (straşnic! – n.n.) unor norme profesionale riguroase de evaluare a calităţii artistice de către cititorul larg” (dar cu cel îngust ce se întâmplă).

         Bine că, până în clipa de faţă, cristescu nu dă semne că ar fi aflat ceva despre „contrafacerile” lui Karol Mikuli după textele lui Chopin, că ar fi vai şi amar şi de biata uriaşă cultură poloneză!

 

Pamflet de Ion Drăguşanul
Caricatură de Pamfil Horodnic


Pagina 206 din 213« Prima...102030...204205206207208...Ultima »