Carte in lucru: BUCOVINA sub povara istoriei | Dragusanul.ro - Part 4

Taraful moldovenesc, în 1828

Tarani romani desen

*

Contele Alexandru de Lanjeron, amuzat, în 1828, de hora moldovenească, dans care „este tot ceea ce am văzut mai caraghios în viaţa mea”, descrie şi taraful, în care „ţiganii sunt cei însărcinaţi să gâdile urechile. Vioara şi ţitera, precum şi naiul cu opt tuburi, în care sufli, trecându-le neîncetat pe buze, sunt instrumentele de muzică ale ţării”[1].


[1] Bezviconi, Gheorghe G., Călătoru ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947, p. 154


În 1701, şi patriarhii şi mitropoliţii fumează

Valahia vazuta de Munster

*

Stareţul Leontie, în 1701, povestea despre vizita sa la mănăstirea Golia: „Când am intrat în mănăstire, egumenul stătea în faţa chiliei sale şi trăgea tutun. Iar când am văzut că el trage tutun, tare m-am scârbit şi mi se părea că-i sfârşitul lumii, deoarece unui asemenea rang nu-i îngăduit şi-i ruşinos să tragă tutun; dar am văzut că şi patriarhii şi mitropoliţii fumează, ceea ce este pentru ei o plăcere”[1].


[1] Bezviconi, Gheorghe G., Călătoru ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947, p. 71


Sărbătoarea Bobotezei, la Suceava, în 1636

Harta vazuta de Munster

*

În vremea lui Vasile Lupu, la „Şiţava” (Suceava), după cum povesteşte rusul Vasile Gargara, „mitropolitul a venit la sărbătoarea Bobotezei şi a serbat-o, şi cu crucile, la sfinţirea apei, au mers, de asemenea, împotriva cinului nostru; mai ales se deosebea  deoarece, în faţa crucilor şi a ţarului, mergeau oameni slujiţi, cu puşti şi berdâşi (baltage), şi băteau în tobe; iar pentru kniazul voloh şi fiul său sunt făcute două locuri, la fel ca scaunele nemţeşti; sunt acoperite cu catifea roşie; când se întorc de la apă, şi la ei se trag focuri din arme mari, din tunuri, din puşti. Iar întăritură lângă oraş nu e, deoarece nu permite s-o facă ţarul turc, altfel de el se va despărţi; numai curtea domnească e întărită”[1].


[1] Bezviconi, Gheorghe G., Călătoru ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947, p. 43


Meşterii ruşi de la „Trei Ierarhi” şi Golia

Rusi vazuti de Munster

*

„În 1636, domnitorul a comandat, pictorului moscovit Nazarie, icoane pentru bisericile Trei Ierarhi şi Golia din Iaşi. Invitându-l pe pictor în Moldova, Vasile Lupu a trimis ţarului un cal arab. Doi ani mai târziu, el se ocupa cu lucrări sculpturale la Trei Ierarhi, ornamentele fiind executate, la Moscova, de unde au fost invitaţi maeştrii pictori Sidor Pospeev şi Iacov Gavriilov, pe când domnitorul Munteniei, Matei Basarab, a invitat, de acolo, pe Deiko Iacovlev şi Prok Nikitin. Ţarul a fost proclamat unul din ctitorii bisericilor clădite de Vasile Lupu”[1].


[1] Bezviconi, Gheorghe G., Călătoru ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947, p. 40

 


Suceava, în 1807, văzută de Franz Jaschke

Suceava, în 1807, văzută de pictorul Franz Jaschke

Suceava, în 1807, văzută de pictorul Franz Jaschke

În sfârşit, am izbutit să găsesc o reproducere de caliate a „vederii” cu Suceava, acuarelă de pictorul silezian Franz Jaschke, lucrată în vara anului 1807. Pe atunci, biserica de mir Sfântul Gheorghe sau a Mirăuţilor, cum este cunoscută, servea drept grajd pentru animale. Cele trei personaje sunt doi armeni din Suceava şi arhiducele Ludovic, unul din cei 11 fraţi ai Împăratului Franz al Austriei.


Pagina 4 din 11« Prima...23456...10...Ultima »