s-o întrupa drept lacrimă sub pleoapă

curând, când vor veni nişte ninsori

să-mi deseneze primii paşi prin viaţă,

voi învăţa că tot ce se învaţă

e doar o amintire uneori,

că paşii mei prin ierburi au rămas

şi că îndelungata pribegie

a jefuit nectarul de pripas

de cel din urmă strop de poezie

lăsând în urmă gândul – un pândar

la vânătoare printre constelaţii

şi sete o să-mi fie iar de spaţii

atunci când fulgii au să cadă rar

numai vestind o altă viscolire

în pragul celei ce va fi să-nceapă,

iar Dumnezeu, doar ca să-mi dea de ştire,

s-o întrupa drept lacrimă sub pleoapă