roman istrati: iglu

Iglu – manuscris Roman Istrati

*

ţin minte

când am coborât în grote cu cerul

aici printre voi era seară

ţin minte şi-ntâia povară

când mi-am culcat trupul

odată cu gerul

*

tata m-a scăldat adânc

în pământ

şi m-a-mbrăcat în haina

cea mai frumoasă

*

– Eşti fiul meu de-acum

aşa am vrut

ia pâinea şi-o bucată de coasă

şi-n pumn, mi-a spus,

ia nişte lut

că-i de-al nostru şi-i sfânt