Povestea aşezărilor sucevene: Valea Glodului

Trompeta din Valea Glodului

VALEA GLODULUI. Împărţită între mănăstirile Bistriţa şi Neamţ, cum se poate deduce din uricele ulterioare, întinsa moşie Valea Glodului este menţionată, pentru prima dată, printr-o veche vatră de sat, cea a Dramireştilor, de pe Şomuzul Mocirlos, în 11 martie 1446, când Ștefan Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, da „carte mănăstirii noastre Neamț, unde este hramul sfânta Înălțare a Domnului”, câteva „sate mănăstirești”, aflate în posesia mănăstirii, printre acestea se număra și „Dragomirești, pe Șumuz”[1], din componența moșiei Valea Glodului.

1454, decembrie 8: Petru Aron Voievod întărește mănăstirii Neamț, cu scutiri față de domnie, deci cu dări doar către călugări, satele întărite anterior de Ștefan Voievod[2].

1584, octombrie 19: „Cartea domnului Petru Voievod, din 7093 (1584), octombrie 19, întăritoare mănăstirii Bistriţa să oprească pe egumenul de Râşca de a face iaz pe moşia Osoiul, de la ţinutul Sucevei”[3].

1878, martie: „Ministerul exprimă via sa mulţumire persoanelor din judeţul Suceava cari au mai oferit încă suma de lei 2.293, bani 55, pentru cumpărare de arme, iar spre completarea mulţumirilor înserate în Monitorul oficial, se publică, mai la vale, lista generală de subscripţii, pentru întreaga sumă de lei 18.073, bani 74 , adunată în judeţul Suceava pentru cumpărare de arme: De la comuna Valea Glodului, după lista No. 61, lei 140, bani 65. / De la Dl G. Greceanu, după lista No. 111, lei 260, din care lei 214 în numerar şi lei 46 în chitanţe de rechiziţii”[4].

1878, mai: Prefectura judeţului Suceava: „Toate autorităţile sunt rugate a lua măsuri ca să pună mâna pe tinerii: Ciota Ioan, din comuna Lămăşeni, Grădinariu Costache, din comuna Valea Glodului şi Jitariu Costache, din comuna Preuteştii Uniţi, înscrişi pe tablourile de recensământ a recrutaţiei clasei anului curent, la No. 4, 14 şi 4, care sunt dispăruţi din comune, unde nu se ştie, signalmentele lor sunt: Grădinariu Costache, de ani 21, părul, sprâncenele castanii, ochii căprui, nasul, gura potrivite, barba rotundă, faţa smeadă, fruntea potrivită, fără alte semne”[5].

1884: „Prin deciziunea dlui ministru de finanțe cu No. 557 din 16 ianuarie 1884, s-au numit și confirmat ca debitanți pentru vânzarea tutunurilor următoarele persoane: Vasile Lupu Crăciun, în comuna Valea-Glodului, plasa Șomuz, județul Suceava”[6]. „Prin deciziunea dlui ministru de finanţe cu No. 11.419, din 13 Septembrie 1884, s-au numit şi confirmat ca debitanţi pentru vinderea tutunurilor, următoarele persoane, în judeţul Suceava: Dl G. Gavrilă Dochiţei, în comuna Mălini, plasa Muntele; Dl Ion a Aritoanei în comuna Valea Glodului, plasa Şomuz; Dl Ion N. Negură, în comuna Sasca, plasa Moldova”[7].

1888: „Timpul a fost variabil. În zilele de 7 şi 8 Iunie a căzut, pe teritoriul comunelor Boroaia, Drăgăneşti, Brădăţel, Uideşti, Bogdăneşti, Ciumuleşti şi Valea Glodului, ploaie torenţială cu furtună şi grindină, care a stricat 18 hectare hrişcă, 8 hectare cânepă, 151 hectare grâu, 531 hectare păpuşoi, 15 hectare ovăz, 3 hectare orz, 88 hectare fâneţe şi 42 hectare secară. Semănăturile de toamnă şi primăvară sunt bune. Porumbul este bun. Grădinile cu pometuri şi legume sunt frumoase”[8].

1894: „Valea Glodului, comună rurală, situată cam în centrul plasei Şomuzul, mărginindu-se, la est, cu comunele Siliştea şi Dolheşti, la vest, cu comuna Giurgeşti, la ord, cu Bucovina şi comuna Siliştea şi, la sud, cu comuna Preuteşti. Formată din satele Valea Glodului şi Osoiu, cu reşedinţa în cel dintâi. Populată cu 190 capi de familie sau 880 suflete, din care 39 izraeliţi, fiind 150 contribuabili. Are o biserică şi o şcoală. Budgetul comunei, pe 1892-1893, are, la venit, 2.681 lei şi, la cheltuieli, 2.584 lei, iar al drumurilor, 863 lei venit şi 640 lei cheltuieli. Altitudinea comunei, de la nivelul mării, variază între 335-360 m. În comună sunt 70 cai, 156 vaci, 86 boi, 124 oi şi 153 porci. Forma teritorială e aproape dreptunghiulară, întinzându-se de la nord, spre ud, şi înclinat spre sud-est. E udată de Şomuzul Mic, cu afluenţii Pârâul Glodului, Pârâul Teiului, Lingurari, Pârâul Prisăcii, Osoiu, Pârâul Pietrişului, Pârâul Grajdului, Pârâul Lutului şi Pârâul Racovei. / Moşia, proprietatea doamnei Maria G. Greceanu, are mărimea de 1.045 fălci, din care 559 cultivabile, 60 fâneţe, 424 fălci pădure, 2 fălci vie. Anul din urmă, s-au cultivat 230 fălci grâu, 200 fălci porumb, 30 fălci orz, 19 fălci secară şi 80 fălci ovăz. Pădurile sunt de fag, mesteacăn, plop şi anin. / Împroprietăriţi, în 1864, sunt 25 fruntaşi, 33 pălmaşi şi 26 codaşi, stăpânind 195 fălci. Pe teritoriul comunei Valea Glodului se află localitatea numită Mănăstiora. / Valea Glodului, sat, numit şi Pârâul Glodului, pe moşia şi în comuna cu acelaşi nume. Tăbărât pe coatele dealurilor Cotârgaşi, Osoiu şi în lungul pârâului de la care şi-a luat numele, numără 140 case, în care trăiesc 132 capi de familie sau 610 suflete, din care 300 bărbaţi şi 310 femei. Vatra satului ocupă 12 fălci, iar locuitorii au aşezăminte slabe. Are o şcoală rurală mixtă, cu un învăţător plătit de stat, înfiinţată în 1865, frecventată de 34 şcolari, din 51 băieţi şi 44 fete cu etatea de şcoală din comună. O biserică de zid, cu inscripţia: „Acest sfânt locaş s-a făcut de proprietarii acestei moşii, Vornicul Gheorghe Greciano şi consoarta sa, Anastasia Greceano, născută Vasile Balş, sfinţită la 1851, cu hramul Sf. Nicolae. Restaurată de George Greceano, fiul, 1877”. E servită de un preot şi 2 cântăreţi. În curtea bisericii se află monumentul sub care sunt depuse rămăşiţele pământeşti ale fondatorilor, cu inscripţia: „Aici odihnesc robii lui Dumnezeu, Vornicul George Greceano, răposat în 29 April 1851, în vrâstă de 46 ani, şi Vorniceasa Anastasia Greceano, născută Balş, răposată în vrâstă de 78 ani, la 15 Martie 1875”. Monumentul e de marmură neagră, având chipul lui Greceano, fiul, săpat în marmură albă, incrustată în monument şi purtând inscripţia: „George G. Greceano, născut April 1836, decedat 21 Noiembrie 1878”. / Împroprietăriţi, în 1864, sunt 17 fruntaşi, 22 pălmaşi şi 12 codaşi, stăpânind aproape 131 fălci. Drumuri principale sunt la Giurgeşti (2,5 km), la Liteni (8 km), la Siliştea (3 km) şi la Osoiu (1.500 m). În 1803, „Valea Glodului, a postelnicului Iordache Vârnav, avea 32 liuzi (străini aduşi din Galiţia – n. n.), plătind 468 lei bir anual (boierului, nu visteriei” – Uricariul, vol. VII, p. 255. Iordache Vârnav dărui moşia, la botez, finei sale, Anastasia Balş, devenită apoi Greceanu”[9]. „Osoiu, sat pe moşia şi în comuna Valea Glodului. Numără 60 case, în care trăiesc 58 capi de familie, cu 270 suflete, din care 140 bărbaţi şi 130 femei. Situat pe pârâul cu acelaşi nume, ocupă 4 fălci, 20 prăjini. Împroprietăriţi, în 1864, sunt 8 fruntaşi, 11 pălmaşi şi 14 codaşi, stăpânind 64 fălci. Biserica şi şcoala din Valea Glodului servesc şi acestui sat. Drumuri principale sunt la Valea Glodului (1.200 m), la Runcani (4 km). Locuitorii sunt slabi gospodari”[10]. „Mănăstioara, localitate pe dealul cu acest nume din comuna Valea Glodului. Se zice că aci ar fi fost o mănăstire de călugări, ale cărei ultime urme au fost şterse, pe la 1876, de către proprietarul moşiei, spre a face loc de cultură. Astăzi se văd încă câţiva arbori roditori, o fântână şi rămăşiţe de zidiri”[11].

1895: „Prin deciziunile dlui director general al regiei monopolurilor Statului cu No. 7.467, 7.833, 8.182, 8.705 şi 9.140 din luna Matt 1895, s-au numit debitanţi pentru vânzarea tutunurilor, timbrelor, chibriturilor şi cărţilor de joc, următoarele persoane, şi anume: Panait Coruţ, în cătunul Valea Glodului, comuna Valea Glodului, plasa Şomuz, judeţul Suceava”[12].

1899: „Comuna Valea-Glodului, din judeţul Suceava, este autorizată de a percepe taxele prevăzute în anexata listă: 40 lei de la un litru licuoruri la intrarea în comună”[13].

1899: „Prin deciziunea dlui ministru cu No. 22.966 din 2 Noiembrie 1899, moaşa Elisabeta Irunca este numită în postul de moaşă la comuna Valea Glodului, din judeţul Suceava, în locul moaşei Olga Graneschi, demisionată”[14].

1910: „Astăzi, fiind la ordine judecarea acţiunii intentate de Dumitru a lui Ion Hriscu, din comuna Valea Glodului, cu petiţia înregistrată la No. 2.553/909, contra soţiei sale, Victoria Hriscu, cu domiciliul necunoscut, pentru a se declara desfăcută căsătoria dintre numiţii, celebrată la ofiţerul stării civile al comunei Valea Glodului, sub No. 7/1883… / Având în vedere că din declaraţiunile martorului Costache Pintilie, ascultat sub prestare de jurământ… se constată că pârâta Victoria D. Hriscu era o femeie rea şi că a părăsit pe soţul ei, de vreo 13 ani, ducându-se fără a se şti unde”, se pronunţă divorţul, cu plata cheltuielilor în sarcina soţiei, soţul având „act de sărăcie”[15].

1913: „Astăzi, fiind la ordine judecarea acţiunii intentată de Gheorghe a lui Ion Borza, din comuna Valea Glodului, cu petiţia înregistrată la No. 19.294/913, contra soţiei sale, Elena Borza, cu domiciliul necunoscut, pentru a se declara desfăcută căsătoria dintre dânşii, celebrată la ofiţerul stării civile al comunei Valea Glodului, sub No. 10/903. / La apelul nominal s-a prezentat numai reclamantul, lipsind pârâta. Procedura fiind completă, s-a declarat şedinţă secretă, conform art. 99 din procedura civilă, şi s-au citit lucrările din dosar. Reclamantul a cerut desfacerea căsătoriei dintre dânşii, fiind dovedite motivele divorţului. / Tribunalul, / Asupra acţiunii intentată de Gheorghe a lui Ion Borza, din comuna Valea Glodului, contra soţiei sale, Elena Borza, cu domiciliul necunoscut, pentru a se declara desfăcută căsătoria dintre numiţii, celebrată de ofiţerul stării civile al comunei Valea Glodului şi trecută în registrele stării civile sub No.10 din 1913; / Având în vedere susţinerile reclamantului; / Având în vedere că reclamantul a cerut desfacerea căsătoriei, pentru că soţia sa a părăsit domiciliul conjugal şi, în dovedire, a propus martori; / Având în vedere că procedura specială a despărţeniei a fost regulat îndeplinită, cum se constată în raportul dlui judecător de şedinţă I. I. Beştelei, numit raportor; / Având în vedere că din declaraţiunile martorilor Theodor Bontia şi Gheorghe Muraraşu, ambii din comuna Valea Glodului, ascultaţi sub prestare de jurământ, conform art. 196 din procedura civilă, se constată că pârâta a părăsit pe soţul ei, de vreo 12 ani, şi nu s-a mai întors la împreună vieţuire; / Având în vedere că aceste fapte constituie, pentru soţul reclamant, o insultă destul de gravă, care motivează îndeajuns cererea de despărţenie, conform art. 212 din codul civil; / Că, astfel fiind, acţiunea se priveşte ca întemeiată; / Având în vedere că reclamantul s-a servit în proces cu act de sărăcie, aşa că pârâta urmează să fie obligată la plata taxelor, conform art. 44 din legea timbrului şi 237 din regulamentul portăreilor. / Pentru aceste motive, redactate de dl judecător I. I. Betelei”, instanţa admite acţiunea şi pronunţă divorţul[16].

1922: În 14 octombrie 1922, aceeaşi comisie constata că „nu este cazul de a se proceda la o nouă expropriere din moşia „Mănăstioara”, satul Osoi, comuna Valea Glodului, judeţul Suceava, proprietatea doamnei Maria Alexandru general Lambrino, deoarece nu posedă teren cultivabil peste cota de 200 ha”[17].

1924: Prin Legea Nr. 1.106, din 27 februarie 1924, sancţionată prin decret regal în 24 martie 1924, se stabileşte că „reşedinţa comunei Valea Glodului va fi în satul Giurgeşti, iar acea a comunei Siliştea în satul Ştirbăţ”[18].

1931: Comuna Valea Glodului, cu reședința în Valea Glodului, cuprindea satele „Budai, Căprița, Deleni, Giurgești, Osoi, Racova, Siliștea, Știrbăț, Urlați, Valea Glodului, Vulturești”[19].

1941: „Cercul de recrutare Baia / Itinerarul operaţiunilor Consiliului de recrutare clasa 1942, aprobat de Comandamentul 4 Teritorial, cu ordinul Nr. 2.732 din 31 Ianuarie 1941, / În ziua de Sâmbătă, 1 Martie 1941, Consiliul se transportă, cu trenul, de la Fălticeni-Liteni, şi recrutează tinerii din comunele: Hârtop şi Valea Glodului, din plasa Siret, în localul Primăriei comunei Liteni. / Siretul / În ziua de Duminică, 2 Martie 1941, se recrutează tinerii din comuna Pleşeşti, în localul Primăriei comunei Liteni. / În ziua de Luni, 3 Martie 1941, se recrutează tinerii din comuna Liteni şi transport cu trenul la Liteni-Dolhasca”[20].

1941: Printre primii Eroi ai României Mari se numără, conform „listei Nr. 9 de gradele inferioare (trupă), morţi pentru Patrie în actualul război, începând de la 23 iunie 1941, ora 24: Grigoraş Gheorghe, caporal, ctg. 1933, cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna Valea Glodului, jud. Baia, mort 7 iulie 1941”[21].

1943: „Dl Ilie Gontaru, din comuna Valea Glodului, judeţul Baia, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale, Maria. Din căsătorie au rezultat copiii minori Toader, Neculai, Gheorghe şi Constantin. Soţia posedă 18 prăjini loc arabil în ţarina comunei Valea Glodului, în valoare de lei 20.000. / Nr. 24.839. / 1943, Iunie 4”[22].

1944: „Panaite V. Toma, refugiat din comuna Valea Glodului, județul Baia” și-a pierdut „carnetul de soldă”[23].

1944: „Tablou de personalul clerical care urmează a fi pus în retragere din oficiu pentru limită de vârstă în cursul exerciţiului 1945/1946: Cântăreţul Ioan Secrieru, de la parohia Valea Glodului, judeţul Baia, pe data de 1 Iulie 1945”[24].

1948: „Conform cu Decizia Nr. 326.433 din 29 Decemvrie 1948, următorii membri ai corpului didactic se deleagă directori la şcolile elementare şi grădinile de copii din judeţul Baia: Dănila Ioan, director la Şcoala elementară Giurgeşti, Valea Glodului. / Nechifor Mihai, director la Şcoala elementară Osoi”[25].

Din Valea Glodului provine celebra trompetă a muzicianului Mihnea Blidariu, de la „Luna Amară”, care se trage, prin bunica maternă, din acest sat. Şi tot la Valea Glodului s-a născut o admirabilă prietenă din tinereţe, regretata Mioara Gontar, căsătorită cu cel mai vechi prieten al meu, Viorel Muha.

[1] AȘSP, Documenta Roumaniae Historica, A. Moldova, volumul I, București 1975, doc. 266, p. 377

[2] AȘSP, Documenta Roumaniae Historica, A. Moldova, volumul II, București 1976, doc. 44, p. 62

[3] Ghibănescu, Gh., Surete şi Izvoade, Volumul XIX, Iaşi 1927, doc. 131, p. 182

[4] Monitorul Oficial, Nr. 51, 4/16 martie 1878, pp. 1436, 1437

[5] Monitorul Oficial, No. 152, miercuri 12/24 iulie 1878, p. 4098

[6] Monitorul Oficial, No. 236, 29 ianuarie / 10 februarie 1884, p. 6119

[7] Monitorul Oficial, No. 138, miercuri 26 sept. / 8 oct. 1884, pp, 3107, 3108

[8] România Liberă, Nr. 3239, Anul XII, vineri 24 iunie / 6 iulie 1888, p. 1

[9] Ionescu, Serafim, Dicţionar geografic al Judeţului Suceava, Bucureşti 1894, pp. 370, 371

[10] Ibidem, p. 225

[11] Ibidem, p. 195

[12] Monitorul Oficial, Nr. 51, 6 iunie 1895, p. 1786