Povestea aşezărilor bucovinene (revăzută): Cireş

CIREŞ. O parte din hotarul Bănilei Moldoveneşti, cea situată mai înspre răsărit, dar pe malul drept al Siretului Mic, se numea, la 1753 şi la 1785, Cireş, dar în sensul de zonă, de regiune („părţile de Banila, zise Cireşul şi Coşciula”), aflată în curs de populare, cum o demonstrează şi recensământul lui von Spleny, care menţionează Cireş drept localitate, populată cu 1 mazil şi 4 familii de ţărani.

1753: Cireşul apare şi în hotarnica Lucavăţului din 2 octombrie 1753 („şi am puces a hotără dela Cereş, de unde să despartu părăile şi să hotăreşte ţinutul Sucevii de cătră ţănutul Cernăuţilor… şi acolo, la Cereş, s-au pus bour într-un fah, de asupra părăului ce să cheamă Prundişul, şi pe culme dealului la alt părău, ce să începe dintr-o făntănă de izvor şi s-au pus alt bour într-un fag”).

1772: Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează la Cireşul, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „10 – toată suma caselor”, însemnând 1 mazil, 2 ţigani, 2 femei sărace şi „4 argaţi şi păstori ai mazilului”. Daniel Werenka, menţionând, în Topografie, 6 familii la Cireş, în 1774, şi 77 familii ţărăneşti, în 1784, face trimitere la localitatea Davideni, sat aflat pe malul stâng al Siretului Mic, înspre Banila.

În 6 mai 1803, pentru că se îmbolnăvise grav, Mihalache Goian, fiul lui Ghiorghi Goian din Cireş, dăruia fraţilor săi, Nicolai, Ştefan, Iordachi, Scărlătachi şi Zoiţa, părţile sale de moşie din Bănila, din Cireş, din Jadova şi din Bărlinţe, Stârce şi Davideni. În anii următori, deşi stăpânesc moşii şi în alte sate, Goianeştii (văduva lui Ghiorghi Goian, Catrina, cei patru feciori şi cele două fete ale ei, Suzana, jupâneasa lui Ioan Dunca, şi Maria, jupâneasa lui Caplan) domină satul Cireş, care deja există ca sat, după anul 1800.

În 1843, biserica Sfântul Arhanghel Mihail din Davideni deservea şi satul Cireş, comuna bisericească având 820 enoriaşi. Patron al bisericii era Nicolai de GOIAN, iar preot administrator era Iordachi STEPANOVICI. În 1876, când aceiaşi comună bisericească avea 1.121 enoriaşi, paroh era Ioachim PARAŞ.

1869: O tipăritură vieneză din 1869, referitoare la organizarea politică și judiciară în țările reprezentate în Împărăţia Austriei, prezintă următoarea administrare în Ducatul Bucovinei: „Administrarea districtului Storojineţ – Storojineţ (Curte districtuală), Banila Moldovenească pe Siret, Broscăuţi, Budeniţ, Cireş cu Opaiţ, Ciudin cu Neuhütte (coliba nouă), Davideni, Igeşti, Iordănești, Camenca cu Petriceanca, Carapciu pe Siret cu Hatna, Comareşti, Comareşti Camerale cu Althütte (coliba veche), Crasna-Ilschi cu Glashütte (fabrica de sticlă), Cupca, Panca, Pătrăuţi pe Siret, Prisăcăreni, Ropcea, Suceveni sau Pomeşti, Zadova”[2].

1882: În Cireş funcţiona, din 1882, o şcoală cu 2 clase[3].

În 1890, satul românesc Cireş avea 1.019 locuitori, dintre care cam o sută de evrei. Primar era Gheorghe Tomiuc, iar învăţător – Mihai Popescu.

1903: Simion Florea Marian a folosit informaţiile unor cunoscători ai obiceiurilor româneşti din Cireş, precum Constantin Popescu, Toader Burla şi Constantin Dugan, „studenţi gimnazişti la Suceava” (Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile Românilor).

1905: „În iarna anului 1905, s-a spesat pentru sprijinirea copiilor sărmani de la şcolile din Budeniţ şi Cireş suma de 357 coroane 20 bani, cumpărându-se straie, cărţi şi rechizite şcolare… Colecta făcută în biserica din Cireş: 3 coroane 74 bani: G. Gherman 30 bani, P. Buta 10 bani, I. Cuciurean 20 bani, G. Haraga 20 bani, G. Patraş 20 bani, I. N. Cuciurean 10 bani, P. V. Cuciurean 10 bani… Societatea a lucrat într-acolo ca o ţărancă din Cireş să fie primită, pe spesele ţării, la şcoala de ţesut din Cernăuţ. Aceasta a primit ajutorul necesar şi a cercetat acea şcoală prin 6 luni, perfecţionându-se în acest ram de industrie casnică… Aristiţa Petrescu a făcut propunerea ca să se aleagă, prin aclamaţiune, de prezidentă doamna Alma de Volcinschi, proprietară mare, iară în comitet, următoarele doamne: Sinclitica Bucevschi, Domnica Alecu Burla, Domnica George Opaiţ, Aristiţa Petrescu, Reveca Babin, Constantin Bohatereţ şi Balaşa Cuciurean, toate din Budeniţ, apoi Maria Grigore Burlă şi Ileana Dimitrie Grigorie Opaiţ din Cireş”[4].

În mai 1906, într-o listă de subscripţie pentru înfiinţarea societăţii culturale „Luceafărul Bucovinei”, încredinţată parohului „din Budeniţ, Ioan Bucevschi”, se întâlnesc următoarele nume de localnici din Cireş: primarul Alexa OREŞCIUC, agricultorii Ioan STRUGAR, Grigore BURLA şi Florea SOLCAN, secvestrul politic din Cireş Teodor DOBJANSCHI şi sergentul comandant de jandarmerie în Cireş Eusebie DAN[5].

În 1907, satul Cireş făcea parte din două comune bisericeşti: din Budineţ, Opaiţ şi Cireş, cu biserica Sfântul Mihai, din Budineţ, construită de Vasile şi de Toader de MORŢUN, în 1803, restaurată şi dotată cu un iconostas nou, în 1829, de Alexandru de MORŢUN, biserică păstorită de parohul Ioan BUCEVSCHI, născut în 1860, preot din 1888, paroh din 1901, cantor fiind, din 1905, Nicolai POJOGA, născut în 1872; din Davideni, Cireş, Slobozia Davidenilor şi Zrub, cu biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, construită la Davideni, în 1786, restaurată în 1883, şi cu o biserică-filială, la Slobozia Davidenilor, construită în 1889. Patroni ai celor două biserici erau, în 1907, Anna de GRIGORCEA şi evreul Herman WOHLIN din Davideni, Eugenia de ABRAHAMOWICZ şi Ioan cav. de GRIGORCEA din Cireş. Paroh era Mihail NICHITOVICI, născut în 1855, preot din 1882, paroh din 1892, cantor fiind, din 1898, Nicolai HOTOPILĂ, născut în 1890.

1907: „Luni în 15 aprilie, a ţinut dl Dr. Isopescul-Grecul adunări electorale în comunele Budeniţ, Cireş şi Davideni. Toate aceste adunări au avut pentru candidatul partidului naţional o reuşită grandioasă. În Cireş a fost dl Dr. Isopescul întâmpinat din partea primarului chiar cu pâine şi sare”[6].

În 1908, conform Dicţionarului lui Grigorovitza: „Cireşi, comună rurală, districtul Storojineţul, aşezată pe dreapta Siretului Mic. Suprafaţa: 6,22 kmp; populaţia: 1.019 locuitori, în mare majoritate români de religie gr. or. Este tăiată de drumul districtual Bănila Moldovenească – Budineţ. Are o şcoală populară, cu o clasă; ţine de biserica parohială din Budineţ, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”. Aci se află un ferestrău cu aburi şi o fabrică de spirt. Populaţia, odinioară mai mult ruteană, este azi aproape cu desăvârşire românească şi se ocupă cu creşterea vitelor şi cu agricultura; cei săraci, cu tăiatul pădurilor. Comuna posedă, împreună cu satul Opaeţ, 625 hectare pământ arabil, 483 hectare fânaţuri, 12 hectare grădini, 254 hectare izlaz, 1.480 hectare pădure. Se găsesc 67 cai, 568 vite cornute, 24 oi, 247 porci şi 77 stupi. Cireşi-Abramovici, moşie, cu administraţie specială, districtul Storojineţ. Suprafaţa: 14,68 kmp; populaţia: 200 locuitori, în majoritate ruteni, aduşi din Galiţia, restul izraeliţi şi poloni. Cireşi-Grigorcea, moşie boierească, cu administraţie specială, districtul Storojineţ. Suprafaţa: 5,20 kmp; populaţia: 153 locuitori, în majoritate ruteni, restul români, izraeliţi şi poloni. Cireşi-Sahnovici, moşie, cu administraţie specială, districtul Storojineţ. Suprafaţa: 3,21 kmp; populaţia: 14 locuitori, dintre care 10 români gr. or. şi 4 izraeliti”[7].

1913: „Duminică, în 2 martie 1913, a aflat loc în Cireş cununia domnului teolog absolvent Iancu Mitrofanovici cu domnişoara Elenuţa Iacubocici de Boldişor”[8].

1914-1918: Obolul de sânge pentru Bucovina a fost depus de „Infanteristul Petru Cireş, Regimentul 22, rănit”[9].

1919: Din Comisiunea agrară centrală făcea parte, ca reprezentant al ţăranilor, şi „Teodor Burla, agricultor Cireş” [10].

1921: „Potrivit dispoziţiunilor art. 12 şi 23 din regulamentul pentru Congresul bisericesc ortodox român al Arhidiecezei Bucovinei, convocat, prin înaltul Decret Regal Nr. 2513 din 17 Iunie 1921, pe ziua de 3 Octombrie, la Cernăuţi, se publică următoarea listă a patronilor bisericeşti particulari, de lege drept credincioasă răsăriteană, îndreptăţiţi la alegerea de 6 reprezentanţi pentru acest Congres: Grigorcea Ana de şi Stefania Mavrocordato, Cernăuţi, strada Vasilco No. 4 (Cireş, Opaiţeni şi Davideni), compatroni” şi „Sachnovici Victor, Banila pe Siret (Cireş-Opaiţeni)”[11].

1947: Învăţători la Cireş erau: „Cosmaciuc Nicolae, seria 1937, media 7,95, numit în com. Cireş, jud. Storojineţ; Dugan Aurelian, seria 1937, media 7,84, numit în com. Cireş, jud. Storojineţ; Dugan Aurelia, comuna Cireş, jud. Storojineţ, media 8,37”[12].

La Cireş s-a născut, în 2 (28) februarie 1948, poetul şi publicistul Arcadie OPAIŢ.