Decizii de expropriere în Bucovina anului 1921 (III)

Gheorghiu: Ţărani bucovineni sau La sfat în pragul casei

„I). Deciziune de expropriere No. 336/20. Deriziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fosc. No. 82, Cernauca, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 176 ha 24 a 84 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

II). Deciziune de expropriere No. 334/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 319, Jucica Veche, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 125 ha 58 a 71 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

III). Deciziune de expropriere No. 116/21. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 194 şi 195, Şubraneţ, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, precum şi corpurile rusticale fasc. No. 196 şi 816 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Şubraneţ, în suprafaţă de 68 ha 20 a 99 mp, proprietatea dnei Kajetana Romaszkan, născută Merzowicz, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

IV). Deciziune de expropriere No. 569/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 320, Jucica Nouă şi Rohozna, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 25 ha 10 a 07 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

V). Deciziune de expropriere No. 335/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 322, Lenţeşti de Jos (Camerale) din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 24 ha 85 a 50 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VI). Deciziune de expropriere No. 118/21. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis renunţarea la exproprierea corpului rustical fasc. No. 726 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Rarancea, proprietatea dlui Eduard Kazimierz Winiarski, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VII). Deciziune de expropriere N. Ag. 44, Vrânceni II/5. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. Nr. 229, Vrânceni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţa de 143 ha 76 a 42 mp, proprietatea dnei Gusta Hager, născută Korn, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VIII). Deciziunea de expropriere Nr. 421/2. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. Nr.299, Rădăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 250 ha 53 a 79 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

IX). Deciziunea de expropriere Nr. 386/31. Deciziunea Senatului Comisiei agrare Centrale, cu care s-a decis exproprierea parcelelor Nr. 702, 703, şi 704 din corpul dominical fasc. Nr. 370, Laşchiuca, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţa de 28 ha 15 a 98 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

X). Deciziune de expropriere Nr. Ag. 172/20. Deciziunea comisiei agrare de ocol Solca, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. Nr. 382, Botoşana, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 46 ha 96 a 43 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XI). Deriziune de expropriere Nr. Ag. 173/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Solca, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. Nr. 387, Cajvana, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 55 ha 16 a 28 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă”[2].

Gheorghiu: Munteni bucovineni

I). Deciziune de expropriere No. Agr. 479/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 433, Petriceni (Camenca), din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 482 ha 83 a 67 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

II). Deciziune de expropriere No. 59/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Cernăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 426, Ceahor, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 123 ha 93 a 50 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

III). Deriziune de expropriere No. 109/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Cernăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 437, Corovia, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 10 ha 20 a 30 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

IV). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Cuciurmic I/4. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 95, Cuciurmic, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, proprietatea dlui Johann Michael Iacubovici, în suprafaţă de 56 ha 89 a 31 mp, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

V). Deciziune de expropriere No. 175/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Cernăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului rustical fasc. No. 1877 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Cuciurul Mare, în suprafaţă de 3 ha 37 a 47 mp, proprietatea dlui Anton R. v. Lucasievici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VI). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Onut / 9. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea moşiei Onut, în suprafaţă de 201 ha 97 a 01 mp, proprietatea dlui Dr. Stanislaus Kwiatkowski şi a dnei Iulia Cagleckich Kwiatkowska, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VII) Deciziune de expropriere No. 1582/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis renunţarea la expropriere a corpurilor rusticale fasc. No. 361, 1421,1630 şi 2038 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Pătrăuţi (Suceava), proprietatea dnei Sidonie Reszuska şi Bronislau Reszuski şi Helene Reszuska, măritată Hasenöhrl, a devenit definitivă.

VIII). Deciziune de expropriere No. 390/21/7. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Storojineţ, cu care s-a decis renunţarea la exproprierea moşiei Slobozia Comareştilor, proprietatea dnei Elena de Flondor, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

IX). Deciziune de expropriere No. 1164/21. Deriziunea plenului comisiei agrare centrale, cu care s-a decis exproprierea moşiilor Liteni, Brăieşti, Stejeroaia şi Corlata, în suprafaţa de 1642 ha 76 a 06 mp, proprietatea moştenitorilor după Varteres cav. de Pruncul, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

X). Deciziune de expropriere No. 27/V. Deciziunea plenului comisiei agrare centrale, cu care s-a decis expropriere moşiei Buneşti, în suprafaţă de 242 ha 98 a 93 mp, proprietatea dnei Ecaterina Nedey, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XI). Deciziune de expropriere No. 1638/21. Deciziunea plenului comisiei agrare centrale, cu care s-a decis exproprierea moşiei Stupca, în suprafaţă de 481 ha 54 a 47 mp, proprietatea doamnelor Ema Krismanici şi Magdalena Niculiţa Popovici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XII). Deciziune de expropriere No. 203/21. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical 181, Rarancea, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 2257 şi 1123, precum şi corpul dominical fasc. No. 494, Rarancea, şi corpul rustical fasc. No. 2266 şi No. 986 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Rarancea, în suprafaţă de 470 ha 96 a 13 mp, proprietatea dlui Dr. Kajetan baron Stefanovici şi a dnei Theresia Stefanovici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XIII). Deriziune de expropriere No. Ag. 44 Iurcăuţi / 6. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical No. 344, Iurcăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 727 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Iurcăuţi şi corpul dominical fasc. No. 151, Orăşeni, şi corpul rustical fasc. No. 1025 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală, în suprafaţă de 898 ha 37 a 03 mp, proprietatea dlui Ştefan de Varteresievici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XIV). Deriziune de expropriere No. Ra 50/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Gura Humorului, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 402, Drăgoieşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 187 ha 63 a 77 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă”[3].

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 18, Cernăuţi, 15 iunie nou 1921, pp. 229, 230

[2] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi, 21 iulie nou 1921, pp. 68, 69

[3] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi, 21 iulie nou 1921, pp. 69, 70

Din vremea Unirii, DOCUMENTELE VREMURILOR No Comments Jan 1

1921: Patroni bisericeşti la Congresul din 3 octombrie

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Reşedinţa mitropolitană din Cernăuţi; foto: Edme Vielliard

„Potrivit dispoziţiunilor art. 12 şi 23 din regulamentul pentru Congresul bisericesc ortodox român al Arhidiecezei Bucovinei, convocat, prin înaltul Decret Regal Nr. 2513 din 17 Iunie 1921, pe ziua de 3 Octombrie, la Cernăuţi, se publică următoarea listă a patronilor bisericeşti particulari, de lege drept credincioasă răsăriteană, îndreptăţiţi la alegerea de 6 reprezentanţi pentru acest Congres:

1). Balasinovici Ioan, Iulian, Vasilău, şi Eugen, prim-consilier la Direcţia generală a bunurilor fondului bisericesc Cernăuţi, Piaţa Vasile Alexandri Nr. 1 (Vasilău) compatroni.

2). Baloşescu Ioan de, Slobozia Comareşti (Jadova).

3). Bigot de St. Quentin Elena, contesă, Jadova (Mihova, Jadova).

4). Bzovei Vasile, Părăul Negru.

5). Calmuţchi Alfred cav. de, notar public, Stăneşti pe Ceremuş (Băiaşeşti).

6). Calmuţchi George de, erezii (Constantin Calmuţchi, Hărlău, Dimitrie Calmuţchi), funcţionar la fabrica de zahăr Roman, şi Vasile Calmuţchi, inspector la C. F. R. Cernăuţi, (Părhăuţi), compatroni.

7). Centrala însoţirilor economice române, Cernăuţi, (Pătrăuţii de Jos pe Siret).

8). Centrala însoţirilor economice rutene (Pătrăuţi de Sus pe Siret).

9). Cercavschi Gavril şi Teofil, Gogolina, compatroni.

10). Comuna politică Volcineţ (Volcineţ).

11). Flondor, născută Grigorcea Elena de, Slobozia Comăreşti.

12). Flondor Emanuil Dr. cav. de, Hliniţa.

13). Flondor Iancu Dr., Strojineţ, (Strojineţ, Broscăuţii-Vechi).

14). Flondor Nicu Dr. cav. de, Cernăuţi, strada Eugen Nr. 4 (Ropcea).

15). Flondor Olto cav. de, Cernăuţi, strada Iancu Zotta No. 17 (Milie).

16). Flondor Tudor cav. de, erezii (Constantin, George şi Florica de Flondor, Rogojeşti) Rogojeşti, compatroni.

17). Giurumia Ilie, Lucaviţa.

18). Giurumia, născută Păunel Olga, Botuşăniţa.

19). Goian Dimitrie cav. de, Storojineţ (Jadova).

20). Grecul Teofil şi Ioana de, Poieni (Stăneşti pe Siret), compatroni.

21). Grigorcea Alexandru cav. de, Cernăuţi, strada Iancu Zotta 19 (Şerăuţi de jos).

22). Grigorcea Ana de şi Stefania Mavrocordato, Cernăuţi, strada Vasilco No. 4 (Cireş, Opaiţeni şi Davideni), compatroni.

23). Grigorcea Alexie şi Dr. Radu cav. de, Prisăcăreni, compatroni.

24). Grigorcea Iancu cav. de, Carapciu pe Siret (Iordăneşti).

25). Grigorcea Vasile cav. de, Cernăuţi, str. Iancu Flondor No. 17 (Sinăuţii de Sus).

26). Hormuzachi Alexandru, Dr. baron, Cernăuţi, strada Iancu Zotta No. 8 (Ropcea).

27). Hormuzachi Constantin baron, Ischi (Ropcea).

28). Iacoviţa Teodor, Igeşti.

29). Ianoş Isidor cav. de, Panca.

30). Isopescul Eugenia, Cernăuţi, str. Gregor No. 11, şi Andriciuc Iulita, Cernăuţi, strada 11 Noemvrie No. 12 (Valeva) compatroni.

31). Kraigher Maria, Slobodzia-Comareşti.

32). Kruzliewska, născută Mănescu Modesta, Tărăşeni.

33). Miculi Alice de, Lucaviţa.

34). Mustatza Xenofon baron, erezii a) Egon baron Mustatza, consilier de administraţie, str. Eminescu 4; b) Otto baron Mustatza, Sadagura şi c) Elena barona Mustatza, Viena, strada Elisaveta No. 22 (Rohozna, Sadagura), compatroni.

35). Niculiţa Constantin cav. de, Cernăuţi, strada Petrino 5 (Stăneştii pe Siret, Mihalcea).

36). Niculiţa Dimitrie cav. de, Costâna, (Costâna, Parhăuţi).

37). Niculiţa Nicolai Dr. cav. de, Costâna (Stroeşti).

38). Padura Dimitrie şi Olimpia, Boianceni (Verbăuţi), compatroni.

39). Popovici Alecu cav. de, erezii (Magda de Niculiţa, Costâna), Stupca.

40). Popovici Dori Dr., Cernăuţi, palatul administrativ (Mihalcea).

41). Preda de Ioan, Mircea şi Visarion, Văşcăuţi pe Siret, compatroni.

42). Rey Petru de, Igeşti.

43). Sachnovici Victor, Banila pe Siret (Cireş-Opaiţeni).

44). Samson Dionisie cav. de, Zelenău.

45). Dela Scala Eugenia contesa, Zelenău.

46). Stârcea Ion baron, Cernăuţi str. Petrino 5 (Valea Seacă).

47). Sturza Mihai, Iaşi, strada Carol 19 (Bosancea, Ruşii-Mănăstioarei, Uideşti).

48). Szydlowska, născută de Grecul Pulcheria, Mihalcea.

49). Szymonowicz, născută de Grigorcea Ema baroană, strada Iancu Zotta 13 (Dubăuţi).

50). Alma de Volcinschi, Budeniţ.

51). Wassilko-Serecki Alexandru conte, Şipeniţ (Cincău).

52). Wassilko-Serecki Anisia contesa, Şipeniţ.

53). Wassilko-Serecki Ecaterina baroană, erezii, a) George conte Wassilko-Serecki, Cernăuţi strada Flondor Nr. 38., b) Victor Wassilko-Serecki, Cernăuţi str. Iancu Zotta 16, (Mihova), compatroni.

54). Wassilko Elena de, Panca.

55). Wassilko-Serecki Elisaveta contesa, Cernăuţi strada Flondor 38, Lucavăţul de Jos pe Siret.

56). Wassilko-Serecki George conte, strada Flondor 38, Berhomet pe Prut, Banila pe Siret.

57). Wassilko Ruxanda de, Panca.

58). Zotta Margareta de, Iaşi strada Cuza Vodă Nr. 12, Davideni.

59). Zotta Maria, Panca.

Eventuale reclamări contra admiterii unor persoane neîndreptăţite la alegere sau în contra trecerii cu vederea a altor persoane cu dreptul de alegere sunt a se înainta, în termen de 8 zile, începând cu ziua de 1 August 1921, către dl. Preşedinte al Comisiunii de Unificare, în Cernăuţi. Care decide asupra reclamărilor făcute definitiv. Reclamările înaintate după acest termen se vor respinge, conf. Art. 23, ca întârziate / No. 3448/21 / (pentru) Preşedintele Comusiunii de unificare / (ss) Stefanelli”[1].

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi 21 iulie nou 1921, pp. 64-66

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Jan 1

Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XII)

Felsensprengungen bei Kirlibaba, 1914

„Gheorghe a lui Iftemi Sidor, născut în Broscăuţii Noi, la 22 martie 1885, să fi murit la anul 1916, în Katarinburski Uest, gubernia Peromski, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Nastasiei a lui Gheorghe Sidor, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Nicolai Ostropolski, născut în Obertyn, la 14 decembrie 1886, cu ultimul domiciliu în Adâncata (Hliboka – n. n.), a participat la război şi să se fi înecat în iarna 1915, în Dunăre. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Carola Ostropolska, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Simion a lui Dimitrie Palagiuc, născut în Flondoreni, la 1 august 1876, a fost chemat, în august 1914, sub arme şi a luptat pe frontul rusesc, în Polonia rusească. Din toamna anului 1914, în care timp dispărutul se afla pe câmpul de luptă, în Polonia rusească, şi până în prezent, lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Casandrei Palagiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mendel Feingold, născut în Crasna Ilschi, la 4 mai 1880, ar fi murit la 27 februarie 1915, pe înălţimea Crivei, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Raisei Feingold, mama celui dispărut, procedura pentru declararea morţii”.

„Ştefan Mariuţac a lui Gheorghe, născut în Boian, la 7 septembrie 1854, să fi murit, în luna lui septembrie 1917, în Rusia, şi Maria Mariuţac, născută Svecla, în Boian, la 23 decembrie 1897, să fi murit în luna lui iunie 1917, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ioanei a lui Dimitrie Harasim, procedura pentru declararea morţii celor dispăruţi”.

„Nicolai a lui Ştefan Mostiuc, născut în Slobozia Rarancei, la 10 noiembrie 1891, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul nr. 41 de Infanterie şi a plecat, cu acest regiment, pe frontul rusesc. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnicei Mostiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Aftanasei Doubei, născut în Voloca, la 5 aprilie 1881, a fost intrat, cu ocazia mobilizării generale, în serviciul militar. Îmbolnăvindu-se în Müzzuschlag, să fi murit la începutul lunii februarie 1915. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ioanei Douhei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Vasile Dronec, născut în Zastavna, la 1 iunie 1877, a plecat la război şi, ajungând în captivitate la moscali, să fi murit într-un spital din Portova, Rusia, în anul 1916. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Dronec, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Alexa a lui Daniil Malanciuc, născut în Gavrileşti, la 4 martie 1885, a plecat, în 1 august 1914, la război şi, ajungând în captivitate la italieni, se îmbolnăvise şi să fi murit într-un spital din Sassoferrato, Italia, cam în luna mai 1919. Până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Saftei Malanciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Procopie Biliciuc, născut în Volcineţ, la 17 august 1883, a fost chemat, în vara anului 1916, la arme şi, de atunci, e dispărut, nesosind, până în prezent, nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eudochiei Biliciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Grigori Burechailo, născut în Repujineţ, la 27 noiembrie 1893, să fi murit în Czehlowka, gubernia Katerinoslaw, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea fraţilor şi surorilor Parasca Hobelit, Ierena Lesco, Maria Kizeina şi Gheorghe Burechailo, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Emanuil a lui Gheorghe Scîntei, născut în Rarancea, la 19 august 1879, a fost înrolat, în primăvara anului 1915, în armata austriacă şi a plecat, după două luni, la frontul rusesc, în Galiţia, unde a luat parte la luptele contra ruşilor. De atunci lipseşte orice informaţie despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Vasilca Scîntei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Alexie Blezniuc, născut în Revna pe Ceremuş, la 20 septembrie 1883, a intrat, odată cu izbucnirea războiului, în 1914, în serviciul militar şi a luat parte la o luptă lângă Halicz, în Galiţia, în toamna anului 1915. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Anastasiei Blezniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Georgi a lui Sava Haraga, născut în Flondoreni, la 13 ianuarie 1856, a fost înrolat, în anul 1876, în armata austriacă şi a plecat, în anul 1879, la război. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Vasilcei Mosteiczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Peter a lui Iacob Schmidt, născut în Cernăuţi, la 29 noiembrie 1873, a fost înrolat, în august 1914, în armata austriacă şi a luat parte la luptele din Polonia rusească, de unde a scris, ultima dată, în anul 1916. De atunci n-a dat nici un semn de viaţă. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Dnei Rosalia Schmidt, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Corneli a lui Nicolai Şumca, născut în Malatineţ, la 9 septembrie 1885, să fi murit, la 16 septembrie 1918, în Sascaton, Canada, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale Sanda Şumca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Filip Tatarciuc, născut în Buda, la 16 iulie 1890, să fi murit, în februarie 1916, în Perm, Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnica Tatarciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Ştefan Roznowski, născut în Zwineace, la 2 faur 1887, s-a aflat, în anul 1917, în spitalul pentru alienaţi din Kulparkow, de lângă Lemberg, şi a părăsit acest spital, cu ocazia luptelor în jurul oraşului Lemberg, în vara anului 1915. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Parascei Roznowski, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Iacob a lui Heinrich Huber, născut în Cernăuţi, la 18 iulie 1891, ar fi murit în noiembrie 1914, în Polonia rusească, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Huber, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Vasel Serna, născut în Revacăuţi, la 12 septembrie 1882, ar fi murit la 15 ianuarie 1916, în Canmorc, Canada, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Catarinei Serna, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Josef a lui Ştefan Janczewski, născut în Kuty, la 19 martie 1887, a plecat, în august 1914, la război şi ar fi picat în luptă, pe frontul rusesc, în toamna anului 1915. Din 18 noiembrie 1918 şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Amaliei Janczewski, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Georgi a lui Nicolai Scântei, născut în Rarancea, la 23 aprilie 1889, a plecat la război şi e dispărut de la finea lunii august 1914, luând parte la lupta de la Zaleşcichi. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Sandei Scântei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Teodor Burdeniuc, născut în Rarancea, la 12 februarie 1890, ar fi picat în primăvara 1915, în munţii Carpaţilor, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Burdeniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Johann Rumpel, din Ilişeşti, a participat la război şi să fi căzut în anul 1915, într-o luptă din Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Rumpel, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Heinrich a lui Johann Armbrüster, din Ilişeşti, la 1 iunie 1877, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, lângă Görz, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Katarina a lui Heinrich Armbrüster, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Toader Vultur, din Băişeşti, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, lângă Boian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalena a lui Nicolai Vultur, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Costan a lui Ilie Russu, din Vicovul de Sus, a participat la război şi ar fi murit, într-un spital, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anna Russu, născută Mironovici, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Constantin a lui Gheorghe Butnar, din St. Ilie, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Varvara a lui Constantin Butnar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gheorghe a lui Maftei Pârghie, din Gălăneşti, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă, pe frontul rusesc, în anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalina a lui Gheorghe Pârghie, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru Hojbota, din Părteştii de Sus, a participat la război şi ar fi murit într-un spital, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anna Hojbota, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Simion a lui Toader Sauciuc, din Pătrăuţi pe Suceava, a participat la război şi ar fi căzut, într-o luptă în Carpaţi, în anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Iftemia a lui Simion Sauciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Pavel Popescul, din Bădeuţi, a participat la război şi ar fi murit, într-un spital la Viena, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Aftira a lui Pavel Popescul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Silvestru a lui Ioan a lui Domitru Lungu, din Părteştii de Jos, a participat la război şi ar fi murit la Albania, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eleana a lui Silvestru a lui Ioan Lungu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Gherasim Ursan, din Arbora, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Floarea a lui Vasile Ursan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui George Cuşniriuc, născut la Rarancea, la 14 august 1872, ar fi murit la Gmünd, la finea lui ianuarie 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Vasilkei Cuşniriuc, născută Ungurean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„George a lui George Poliovei, născut în Costeşti, la 19 martie stil vechi 1884, să fi murit în toamna 1915, în Ottawa, Canada, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eufrozinei Poliovei, născută Ungurean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Johan Mai, din Ilişeşti, care a participat la război, să fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Mai, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[1].

1914: Flűchtlinge aus der Bukowina am Elektrotrain

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 18, Cernăuţi, 15 iunie nou 1921, pp. 232-240

BUCOVINA UNIRII CU ŢARA No Comments Dec 31

Decizii de expropriere în Bucovina anului 1921 (II)

Valea Putnei, în 1918

„I). Deciziune de expropriere No. Ra 133/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Coţmani, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 204, Şipeniţ, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 169 ha 67 a 68 mp, proprietatea dnei Anysia Miron Costin, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

II). Deciziune de expropriere No. Ra 109/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Coţmani cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 120, Lujeni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 66 ha 90 a 68 mp, proprietatea dlui Andreas Botuşan, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

III). Deciziune de expropriere No. 226/21. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis renunţarea la exproprierea corpului rustical fasc. No. 337 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Călineştii lui Cuparencu, proprietatea lui Abraharn Hölzel zis şi Rammler, a devenit definitivă.

IV). Deciziune de expropriere No. 33/21. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 267, Comaneşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 1005 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Comaneşti, în suprafaţă de 115 ha 21 a 53 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

V). Deciziune de expropriere No. 1418/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 459, Mitocul Dragomirnei, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 153 ha 40 a 53 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. ort., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VI). Deciziune de expropriere No. 3056/20. Deciziunea Senatului Comisiei agrare centrale, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 298, Toporăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 1155 ha 59 a 67 mp, proprietatea Fondului bisericesc ori. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean” a devenit definitivă.

VII). Deciziune de expropriere No. 2899/20. Deciziunea Senatului Comisiei agrare Centrale, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 450, St. Ilie, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 524 ha 66 a 42 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VIII). Deciziune de expropriere No. 323/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 314, Voitinel-Gălăneşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 296 ha 18 a 53 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

IX). Deciziune de expropriere No. 243/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 306, Frătăuţi Vechi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 199 ha 68 a 33 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

X). Deciziune de expropriere No. 242/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 317, Satul-Mare, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 34 ha 05 a 32 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XI). Deciziune de expropriere No. 241/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 302, Măneuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 240 ha 58 a 73 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XII). Deciziune de expropriere No. 80/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 390, Milişăuţi de Sus, din registrele funciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 288 ha 72 a 23 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XIII). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Pohorlăuţi /9. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 140, Pohorlăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 158 ha 82 a 46 mp, proprietatea dlui Alexandru baron Szymonowicz şi a doamnelor Olga Romoszkan şi Stefania Iacubovici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XIV). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Mosoreni /2. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis renunţarea la exproprierea corpului dominical fasc. No. 149, Mosoreni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 464 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Mosoreni, proprietatea dlui Paul şi Maria Socolowski, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XV). Deciziune de expropriere No. Ag. Vânceni IV /5. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 229, Vrânceni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 135 ha 31 a 71 mp, proprietatea dnei Mina Jekeles, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenii definitivă”[1].

Pojorâta, în 1918: Munţii Adam şi Eva

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 18, Cernăuţi, 15 iunie nou 1921, pp. 229, 230

Din vremea Unirii, DOCUMENTELE VREMURILOR No Comments Dec 31

Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XI)

Mărgineni, în mai 1918

„Teodor a lui Vasile Stefaniuc, născut la 14 ianuarie 1885, fost domiciliat în comuna Roşa, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, la Batalionul de Vânători nr. 27 şi a plecat la frontul rusesc, unde ar fi picat în noiembrie sau decembrie 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Savina Stefaniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ştefan a lui Francisc Banachovschi, născut în Flondoreni la 9 decembrie 1888, a plecat, în mai 1915, la război şi ar fi murit pe Monte Lemerle, în Italia, la 18 iunie 1916, lipsind, de atunci şi până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţia legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Banachovschi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ion a lui Gheorghe Frunză, născut la Igeşti, la 1 aprilie 1888, chemat, în august 1914, sub arme, a luptat în Polonia rusească, la Karliad-Hromalod şi ar fi murit acolo la 19 noiembrie 1914. Până în prezent lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Aurorei Frunză, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Michael a lui Ioan Dubis, născut în Dubova, la 8 august 1881, a fost înrolat în anul 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 22 de Infanterie, a participat la lupta contra ruşilor, pe lângă Halicz, în Galiţia, şi să fi fost grav rănit acolo, în septembrie 1914. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Dubis, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„George a lui Ioan Ocruşco, născut în Bila, la 12 ianuarie 1877, să fi murit, în mai 1917, în Şipot, Regatul vechi, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut, la cererea Ielenei a lui George Ocruşco”.

„Grigori a lui Parftemi Covaliuc, născut în Onut, la 4 aprilie 1891, să fi murit, la 15 august 1915, în Mitcău, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut, la cererea lui Partfemi Covaliuc şi Anilei Covaliuc a lui Partfemi”.

„Toader a lui Ştefan Zawaliuk, născut în Samuşin, ar fi murit în anul 1915, în Samuşin, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut, la cererea Mariei Kresko”.

„Toader a lui Gheorghe Nastasi, din Pătrăuţi pe Suceava, care a participat la război şi să fi căzut în anul 1914, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Măriuca a lui Toader Nastasi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan Antonessi, din St. Ilie, a participat la război şi de dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Saveta a lui Pavel Cerlinca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Pavel Nica, din Tişăuţi, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Galafira a lui Dumitru Nica, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Josef Bindl, din Tişăuţi, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1916, lângă Mesticăneşti (Mestecăniş – n. n.), după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Procuraturei de finanţe, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Vasile Ticşa, din Vatra Dornei, care a participat la război şi ar fi murit în anul 1916, într-un spital din Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anghelina a lui Nicolai Ticşa, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Todosi Bondari, din Drăgoieşti, care a participat la război şi ar fi murit pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Todosi Bondari, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petre a lui Spiridon Ilişoi, din Volovăţ, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1915, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Petre Ilişoi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Franz Presser din Satulmare a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Adolfine Presser, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Grigori a lui Isail Popescul, din Horodnicul de Jos, care a participat la război şi să fi căzut pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Catarina a lui Grigori Popoescul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Petre Ileţchi, din Ipoteşti, care a participat la război şi să fi căzut pe frontul italian, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica a lui Nicolai Ileţchi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Zaharie Holbura, din Cajvana, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă contra ruşilor, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Sofronia a lui Vasile Holbura, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Alexandru a lui Gheorghe Caziuc, din Mitocul Dragomirnei, care ar fi murit în anul 1914, într-un spital, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea surorilor sale, Ileana Matiescu, născută Caziuc, şi Domnica a lui Ioan Reşcu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

Vijniţa, în 1918: Ruina fostei gări

„Filip a lui Andrei Fediuc, născut în Negostina, la 11 octombrie 1887, a plecat, în august 1914, la război şi ar fi murit, într-o luptă din Carpaţi, în toamna anului 1915. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea lui Andrei Fediuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Alexa Melniciuc, născut în Lujeni, la 25 noiembrie 1884, a plecat la război şi, luptând pe frontul italian, să fi murit în luptă, în anul 1916. Din acel moment şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Catarinei Melniciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„German a lui Gheorghe Tcaciuc, născut în Volcineţ, la 12 mai 1881, a fost chemat, în august 1914, sub arme şi a luat parte la luptele din Galiţia din toamna anului 1914. De la ziua înrolării sale şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Tcaciuc a lui German, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Rudolf a lui Ioan Neumar, născut în 6 octombrie 1886, cu domiciliul din urmă în Cernăuţi, strada Ritt, în anul 1914, ca sergent I. R. 64, fu luat ca prizonier de război în Rusia, unde să fi murit el în 28 faur 1915 de tifos. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Katarina Neumar, născută Schmid, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile Dwicznyczuk, născut în Şirăuţii de Sus, la 17 decembrie 1888, chemat fiind sub arme, în august 1914, ar fi picat în Carpaţi, pe timpul Paştelor 1915, lipsind până în prezent orice ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Domkai Dwicznyczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Toader Ciornei, născut în Zelenău, la 14 august 1877, ar fi murit la finea lui decembrie 1914, lângă Pătrăuţi pe Suceava, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Ciornei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„George a lui Ion Doubeniciuc, născut în Rogojeşti, la 7 martie 1882, chemat sub arme, ar fi murit în captivitate italiană, în localitatea Areiana, lângă Roma, la finea lui februarie 1918, în spital, răpus de o boală. Până în prezent, nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Ecaterinei Doubericiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Iustin a lui Ioan Danilevici, născut în Oşechlib, la 25 mai 1889, ar fi murit la 2 august 1915, lângă Halici, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Danilevici, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mihai a lui George Zahariuc, născut în Tărăşeni, la 1o noiembrie 1872, a plecat, în august 1916, la război şi ar fi murit, în luptă, pe Monte Carlo, în iunie 1918. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Zamfirei Zahariuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Ştefan Taşciuc, născut în Cotul lui Strileţchi, la 19 noiembrie 1878, a plecat, la izbucnirea războiului mondial, la război şi, apoi, în captivitate la ruşi ar fi murit, bolnav de tifos de stomac, într-un spital din Serzan, lângă Volga, în iarna anului 1915. Până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Ierenei Taşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilisei a lui Vasile Iurco, născut la 16 septembrie 1871, la Boian, ar fi murit, în aprilie 1917, în Perin, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria a lui Ilisei Iurco, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Victor a lui Nichita Todosi, din Vicovul de Jos, care a participat la război şi să fi murit, ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paraschiva a lui Victor Todosi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Gavril Civată, din Bilca, a participat la război şi ar fi murit, în prinsoare în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Iuona a lui Toader Civată, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Josef a lui Aadalbert Boczar, născut în anul 1881, s-a prezentat la serviciul militar în iunie 1916 şi ar fi murit, în un spital, în august 1917, în Ungaria. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Josefinei Boczar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Avachum a lui Nicolai Curea, din Marginea, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1915, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paraschiva a lui Avachum Curea, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ambros Palko, din Gura Putnei, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Melanie Palko, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Timoteu Medviciuc, din Rus pe Boul, a participat la război şi e dispărut din anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Sofia Medviciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Mihalachi Bujorean, din Bosance, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Marinca Bujorean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Grigori Struţi, din Răuseni, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă lângă Rarance, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalina a lui Ioan Struţi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Precop a lui Todor Chifan, din Vicovul de Jos, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ileana a lui Precop Chifan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasili a lui Toador Gheorghiţa, din Vicovul de Sus, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1915, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea fratelui său, Dumitru Gheorghiţa, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Pentelei a lui Ioan Guliciuc, din Ipoteşti, a participat la război şi să fi murit într-un spital, în Krakau, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Margiola Guliciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[2].