Mircea Streinul: Opera lirică, 1929-1939, volumul I

De parcă ar fi presimţit că va muri de tânăr, cel mai mare poet al Bucovinei, Mircea Streinul, şi-a adunat, sub titlul de „Opera lirică, 1029-1939”[1], într-o singură carte, o parte dintre cărţile lui de poezie, „al doilea şi totodată ultimul urmând să cuprindă: „Rumâneasca”, „Pământul către planetă”, „Itinerar cu anexe în vis” („Car­tea pământului” şi „Cartea cerului”), „Carte de iconar”, „Sfântul Nil”, „Ţările poetului” şi altele”. Nu am ştiut de existenţa acestei cărţi, care, deşi a văzut lumina tiparului la Cernăuţi, cu sprijinul Guvernatorului George Alexianu, s-a pierdut prin vraiştea războiului sau a fost arsă, în vara anului 1952, în curtea interioară a închisorii din Suceava, sub privirile împăienjenite de suferinţă ale martirilor generaţiei lui Mircea Streinul, inclusiv ale poetul Vasile Pânzariu sau ale câmpulungeanul Ilie Ilisei, care îmi vorbise primul de genocidul împotriva culturii române, săvârşit în incinta actualului Palat de Justiţie din Suceava, dar şi sub ochii fostului Rezident Regal Gheorghe Flondor, anchetat şi condamnat împreună cu Ilie Ilisei.

În această carte a cărţilor, Mircea Streinul, care o închină, nominalizând o puzderii de creatori bucovineni, drept „pioasă recunoştinţă deschizătorilor de drumuri culturale sau de realizări literare”, drept „preţuire pentru ostenitorii întru frumos”, „precum şi semn de prietenie tuturor tovarăşilor mei întru scris sau vis”, furnizează informaţii importante despre opera sa lirică, pe care îmi doresc să o recuperez, dacă se va putea, integral, pentru a o încredinţa memoriei româneşti din Bucovina.

Pe site, vor urma cărţile de poezie ale lui Mircea Streinul din această carte a cărţilor sale, dar nu înainte de a reproduce paginile introductive, în care Poetul îşi conturează, cu dezarmantă sinceritate, recunoştinţa şi intenţiile (Ion Drăguşanul).

„Lucrarea „Opera lirică, 1929-1939” a fost tipărită în anul de glorioasă domnie al Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea.

Ediţia princeps a acestei lucrări o alcătuiesc zece exemplare tipărite pe hârtie velină şi cu portretul autorului pe Bücherstoff, numerotate A-J, semnate de autor şi rezervate: A. Bibliotecii Palatului Regal; B. Bibliotecii Academiei Române; C. Excelenţei Sale domnului Rezident Regal George Alexianu; D. Excelenţei Sale domnului rezident Regal Gheorghe Flondor; E. Domnului profesor Al. Rosetti, Directorul Fundaţiei pentru literatură şi artă „Regele Carol II”; F. Domnului profesor Romulus Cândea; G, H, I, J, autorului.

Două sute de exemplare, tipărite pe hârtie obişnuită, cu portretul autorului pe Bücherstoff şi semnate de el, au fost puse în comerţ, împreună cu câte o filă de manuscris, pe preţul de lei 250.

Tipărirea lucrării „Opera lirică, 1929-1939” s-a executat în Atelierele grafice „Mitropolitul Silvestru” ale „Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina”, sub conducerea domnilor Jeremie Oprişeanu şi Neculai Cepeha, culegerea textului făcându-se de domnii Ioan Galan, Mircea Oprişeanu şi Traian Oprişeanu, iar imprimarea de domnul Carol Zettel. Paginatul s-a făcut de domnii Otto Leo, Francisc Zielinski şi Filip Renner”.

*

Excelenţa Voastră, Domnule Rezident Regal George Alexianu,

hotărât să-mi strâng într-o ediţie definitivă toate lucrările lirice, n-am putut să nu mă gândesc la acela care mi-a dat posibilitatea să realizez aceas­tă operă, în sensul marii re­naşteri pornite să ne înalţe po­porul şi ţara.

Însufleţit de vie recunoştin­ţă, am simţit plăcuta datorie morală de-a Va închina această carte, pe care-am alcă­tuit-o şi ca o ofrandă a Buco­vinei literare pentru Excelenţa Voastră.

Gândul MAJESTĂŢII SA­LE REGELUI CAROL AL II-LEA de-a dărui Ţării o deplinătate de bunuri culturale ni L-aţi retransmis cu un di­namism şi-o părintească iu­bire, pentru care noi, condeierii din Ţinutul Suceava, Vă mulţumim cu toate stelele cerului nostru liric.

Excelenţă,

această carte porneşte din tot ceea ce cred că am mai bun în sufletul meu şi ea caută să concretizeze măcar o parte din devotamentul şi respectu­oasa dragoste ce-o port ilus­trei personalităţi a Domniei Voastre;

această carte e o confe­siune din marile culmi ale vea­cului, precum şi o încredere deplină în opera mare de refa­cere sufletească, definitivă, care se săvârşeşte sub pri­virea părintească a Domnului Ţării.

Excelenţei Voastre,

deci, închinare devotată şi respectuoasă această dum­bravă de visuri.

Sănătate!

Cernăuţi, 16.X. 1939.

MIRCEA STREINUL

*

Prefaţă sau câteva însemnări dintr-un ad-hoc jurnal de poet

1). Această carte apare într-un timp când cultura noastră îşi impune definitiv forma majoră. Fenomenul maturizării cul­turale a României a fost posibil prin grija pe care Domnul Ţării, Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea, a purtat-o ne­contenit spiritualităţii autohtone. Prin numeroase instituţii anume create – fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II”, pe care-o conduce domnul profesor Al. Rosetti, e, desigur, cea mai strălucită – s-a venit atât în ajutorul pro­ducătorilor de cultură, cât şi-n acela al consumatorilor de bunuri culturale. Dacă, în Franţa, avem un secol Louis XIV, în România a început, prin domnia Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, un secol Carol II, în care artele şi ştiinţele se sintetizează într-o strălucită cultură majoră. Cartea de faţă, modestă desigur, se datoreşte acestui semn.

2). Însemn aici recunoştinţă gestului domnilor Rezidenţi Regali George Alexianu şi Gheorghe Flondor, care, cu o deose­bită dragoste, au pus la dispoziţia scriitorilor noştri coloanele ziarului „Suceava”, de sub conducerea domnului profesor Romulus Cândea.

3). Înainte de-a deveni bun cultural, fiecare operă de artă e o chestiune personală. Abia luarea ei la cunoştinţă de către comunitate o transformă în bun cultural – pe măsura în care opera de artă e realizată sau nu. Înainte de-a deveni bun cul­tural, opera de artă e act de iubire, confesiune şi ritual. Mă apropii de poezia mea cu sfiala unui preot în faţa sfântului pristol. Tot ce e rău, meschin sau uşuratic în mine dispare, în momentul apropierii de poezie.

4). S-a spus[2] că scriu 15 poezii pe zi… Cum să reacţioneze poetul în fata unei atari calomnii, poate cea mai odioasă din câte se pot arunca unui creator? Prietenii, pe câţi îi las să pă­trundă în intimitatea creaţiei mele lirice, ştiu ce sforţări uriaşe reclamă fiecare vers al meu. Manuscrisele mele, multe date în păstrare prietenilor George Drumur, Paul Constantinescu, Gh. Antonovici, Neculai Pavel sau la biblioteca Universităţii „Regele Carol II”, dovedesc cu prisosinţă aceasta. Unele terţine din comentariile lirice la poemele într-un vers ale lui Ion Pillat au necesitat o elaborare tehnică de câte 8-10 ore. Timp şi mai mult îmi iau versurile albe, în care suplinesc rimele finale prin rime interioare şi aliteraţiuni.

5). Nu cred în inspiraţie. Cred, însă, în necesitatea unei sensi­bilizări lirice în timp. Atunci, cunoaşterea lirică devine acută şi travaliul tehnic e avantajat.

6). „Eminescu n-a fost nice geniu, nice cuprinsu de lumea ideală, ci un bietu versificatoriu, tare de rêndu, tempitu pentru lumea acésta prin natura sa, prin ocupaţiunile şi tendinţele sale şi prin aerulu socialu şi literariu, în care a trăitu” (p. 4). / „… poeziile lui deoparte cuprindu în sine atâta veninu pentru tinerime, éră de altă parte nici în viaţa lui nu este nimica, absolutu nimica demnu de imitatu pentru tinerime”. Aşa scria, în 1891, despre Mihai Eminescu, un anonim din Blaj, identificat apoi ca un oarecare Grama[3].

7). Fie această lucrare şi o pioasă recunoştinţă deschizătorilor de drumuri culturale sau de realizări literare: C. Berariu, S. Beuca-Costineanu, T. Bocancea, V. Bumbac, V. Calmuţchi, I. Cocârlă-Leandru, D. Dan, Traian Dan, N. Dracea, C. Dracinschi, A. Forgaci, V. Gherasim, I. Grămadă, M. Grigorovitza, Isidor Ieşeanu, Mihai Horodnic, Lascar Luţia, Simion Florea Marian, C. Morariu, Silvestru Morariu-Andrievici, D. Petriuc, M. Popescu, Iraclie Porumbescu, T. Robeanu, Ion Roşca, I. Gh. Sbiera, T. V. Stefanelli, George Stratoiu, Gh. Tofan, Iorgu Gh. Toma, I. Tomoiagă, C. Verdi;

preţuire pentru ostenitorii întru frumos: Silvia Bălan, Felicia Brăteanu, Constantin Cehan-Racoviţă, D. Furtună, Valentin Al. Georgescu, V. Huţan, Constantin Loghin, V. Loichiţă, Octavia Lupu-Morariu, Oltea I. Nistor-Apostolescu, Liviu Marian, Leca Morariu, Victor Morariu, Simeon Reli, G. Rotică, Karolina V. M. Şesan (Vera Mora), N. Tcaciuc-Albu, Laurenţiu Tomoiagă, I. E. Torouţiu, Constantin Turtureanu, G. Voevidca, Elena Niculiţă-Voronca;

precum şi semn de prietenie tuturor tovarăşilor mei întru scris sau vis: Gheorghe Zamfira Antonescu, A. Arghir, Al. Bardier, A. Bogaci, Dem. Bolboacă, Sallustia Bona, Adrian Bondaru, Ştefan Bucevschi, Traian Cantemir, Eusebiu Camilar, Adelina I. Cârdeiu, Mihail Cazacu, Ionel Cerneanu, Liviu Ccrnovschi, Traian Chelariu, Ghedeon Coca, Ionel Creţianu, Ionică a Dariei, Valerian Doboş-Boca, Viorica Doboş-Boca, Tudose Dracea, N. M. Epureanu, Ion Fădor, Aurel Fediuc, George Fonea, George Ionaşcu. Petru Iroaie, D. Loghin, Valter Horodniceanu, George Nimigeanu, George Manoliu, Aspazia Munte, Filaret Ozar, Neculai Pavel, Sebastian Popovici, Sever Procopciuc, Cuchi Lidia Puiu, Gheorghe D. Râncu, Florea Rarişte, Nela Ropceanu, Mircea Ropceanu, Neculai Roşca, Ion Rotaru, D. Rusu, Octav Rusu, Lu Rybiczka, V. Sadovescu, Victor Săhleanu, Au­rel Vasiliu-Sânger, Ioan Sârghie, Vasile Ştefan, Eugen Stoia, Tudor P. Stoica, Neculai Tăutu, George Todiraş, Tudor Ulmanu, Iulian Vesper, Dragoş Vicol, Cristofor Vitcncu, C. Ar. Zaharia.

Cernăuţi, 16.XI.1939.

MIRCEA STREINUL

*

Note şi lămuriri

1). Acest volum formează primul tom din „Opera lirica, 1929-1939”, al doilea şi totodată ultimul urmând să cuprindă: „Rumâneasca”, „Pământul către planetă”, „Itinerar cu anexe în vis” („Car­tea pământului” şi „Cartea cerului”), „Carte de iconar”, „Sfântul Nil”, „Ţările poetului” şi altele.

2). Din piesele primului tom, n-au fost publicate, în nici o carte, până la apariţia acestei lucrări, următoarele: „Cântecul de durere şi bucurie al aurului sub mâinile meşterului”, „Trei fabule”, „Bucolice”, „Cântec de dragoste”, „Ulise reiterat” şi „Poezia”. Piesele retipărite din volume sau plachete au fost revăzute.

3). În afară de dedicaţiile menţionate în corpul acestui tom, următoarele poeme sunt închinate după cum urmează: „Moarte-n pădure”, lui AU­REL VASILIU-SÂNGER; „Cetatea de apă”, doctorului N. ROŞU; „Migrare”, lui CONSTAN­TIN FÂNTÂNERU; „Monolog”, lui CONSTAN­TIN STELIAN; „Peter Schlemihl vorbind cu um­bra pierdută”, lui LIVIU RUSU; „Pasărea măias­tră”, lui COZÉ TARNAVSCH1; „Dimineaţa cea mare”, lui LEON ŢOPA; „Navigatorul”, lui TEOFIL LIANU; „Eroul”, lui CICERONE TEODORESCU; „Tristeţea de rai”, lui IONEL TEODORESCU; „28 Februarie 1937”, ad. L.; „Făt-Frumos”, lui RUDD RYBICZKA; „Moarte de pri­măvară”, lui GEORGE DRUMUR; „Isus în pă­dure”, lui LIVIU STAN; „Regret”, doctorului VALERIAN TÂRZIU; „Mesagiu”, lui A. SPERBER-MARGUL; „Clan trist, sufletele”, lui AUREL MA­RIN; „Moartea şarpelui”, Iui ADRIAN BONDARU; „Machiavelli”, pictorului BERTHOLD KLINGHOFFER; „Fata în mormânt”, lui MIŞU WATTS.

4). Volumul „Poeme într-un vers”, de Ion Pillat, poartă dedicaţia: Lui ŞTEFAN I. NENIŢESCU. Versurile tipărite cu litere cursive sunt textul poe­tului ION PILLAT. Versurile tipărite cu garmond formează comentariile lui MIRCEA STREINUL. Poemele iniţiale, între „Poemul într-un vers”, până la „San Francesco nel deserto” inclusiv, au apă­rut în volumul „Poeme într-un vers”, de ION PILLAT, editura „Cartea Românească”, Bucu­reşti, 1936. Ultimele două poeme iniţiale ale poe­tului ION PILLAT sunt inedite şi-au fost comen­tate după un manuscris trimis lui MIRCEA STREINUL.

DE ACELAŞI AUTOR:

Carte de iconar, poeme (epuizat); Itinerar cu anexe în vis, Cartea pământului, poeme, premiul de poezie S. S. R. pe anul 1934 (epuizat); Tarot sau călătoria omului, poem (epuizat); Divertis­ment, câteva poezii pentru prieteni (epuizat); Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi, poem (epuizat); Comentarii lirice la poeme într-un vers de Ion Pillat (epuizat); Poeţii tineri bucovi­neni, antologie, lei 60; Aventura domnişoarei Zenobia Magheru, nuvelă, ediţia a II-a, lei 15; Corbul de aur, poem (epuizat); Ion Aluion, roman, lei 90; Guzli sau Tsu-Tsui, romanul unui băiat de stradă, lei 15; Viaţa în pădure, roman, lei 60; Meşterul Manole, libret pentru o operă de Paul Constantinescu; Cele patru poeme în proză ale austriacului Georg Trakl, lei 25.

ÎN PREGĂTIRE:

Trei ode Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea; Lupul din ţara Huţulilor, roman; Drama casei Timoteu, roman; Eu, Vodă Lupşa, clasa IV-a B, roman; Româneasca, poem; Miracolul, s. c. g. l., comedie tragică; Poezia lui Georg Trakl, tra­ducere integrală.

TRADUCERI:

Deseară se improvizează, după L. Pirandello, pie­să reprezentată pe scena Teatrului National din Cernăuţi, sub direcţia de scenă a lui Nello Bucevschi (câteva pasagii traduse în colaborare cu Silvian Griseanu); Orfeu, versiune (în colabo­rare cu George Drumur) după textele italian, francez şi german ale operei lui Gluck, reprezen­tată pe scena Teatrului Naţional din Cernăuţi, de către societatea „Armonia”, sub conducerea lui Liviu Rusu; Motanul doamnei Katrin, de August Hinrichs, comedie în 3 acte; Ping-Pong, de Hans Jaray, comedie în 3 acte”.

Mircea Streinul – desen de Radu Bercea

[1] Streinul, Mircea, Opera lirică / 1929-1939, Cernăuţi MCMXXXIX (1939)

[2] Într-o cronică din revista „Reporter”, cronică semnată… „Interim”, în care mi se reproduceau, din lipsa unei minime conştiinţe profesionale, până şi erorile de tipar.

[3] Vezi „Nice geniu, nice poet”, de G. D. Loghin, în No. 45, an. I, din „Jur­nalul literar”.