Miniaturi Bucovinene / obiect şi semn

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

Expoziţia pe care o sintetizează această broşură, reprodusă prin fotografiere, poate însemna un început, cu condiţia să am puterea de a trece peste bigotismele exagerate. La vernisaj, unde n-am zărit picior de politruc local (nici măcar Vasile Ilie, culturnicul de la primărie), am avut o primă ripostă a suficienţei dogmatice, cineva încercând să-mi demonstreze că nici vorbă să însemne Crucea altceva decât simbolul lui Iisus. Şi-atunci, l-am întrebat cum făcea cruce Sfântul Petru, cum făceau cruce sfinţii apostoli, evangheliştii, sfinţii martiri, Tertulian, Cuviosul Augustin şi aşa mai departe, şi-atunci suficientul s-a blocat, pentru că, până la Constantin cel Mare, deci până pe la anul 300, nici un creştin nu-şi făcea cruce.

*

Departe de mine gândul de a contesta tradiţia simbolisticii creştine, pe mine interesându-mă simbolistica străveche, asimilată de creştinism, odată cu religia naturală, aşa cum, de altfel, sublinia şi Cuviosul Augustin – primul om modern al omenirii, cum îl numea Lev Tolstoi. În fond, simbolistica omului metafizic însemna un limbaj aparte, spre care tânjesc.