lăsând în urmă stele cărunte?
de unde vin cu acest pumn de grâu
ursit în univers pentru rodire
şi de la care-am învăţat să fiu
sub căi lactee pasăre şi mire:
auzi, ţăranii au pornit colinda
pe care-o săvârşesc în legea lor
şi-n capricorn vor slobozi osânda
săgeţilor din foc săgetător?
de-aceea-ntind eu palmele pe cer
într-un atavic gest de căutare
şi stele mari îmi poruncesc să sper
de câte ori iau timpul în cătare:
auzi străbunii cum înalţă focuri
şi cum păşesc în ritm primordial
împrăştiind cărbunii peste locuri
prin ritualul dens şi ancestral?
de-aceea zvârcolindu-se în mine
un cântec vechi îşi caută sloboadă
şi năvăleşte într-un an ce vine
doar cu belşugul viselor drept roadă:
auzi prin cer cum zbârnâie săgeata
când vânătorii în popas pe munte
şoptesc un cântec şi pornesc cu ceata
lăsând în urmă stelele cărunte?