lăsând în urmă stele cărunte?

de unde vin cu acest pumn de grâu

ursit în univers pentru rodire

şi de la care-am învăţat să fiu

sub căi lactee pasăre şi mire:

auzi, ţăranii au pornit colinda

pe care-o săvârşesc în legea lor

şi-n capricorn vor slobozi osânda

săgeţilor din foc săgetător?

de-aceea-ntind eu palmele pe cer

într-un atavic gest de căutare

şi stele mari îmi poruncesc să sper

de câte ori iau timpul în cătare:

auzi străbunii cum înalţă focuri

şi cum păşesc în ritm primordial

împrăştiind cărbunii peste locuri

prin ritualul dens şi ancestral?

de-aceea zvârcolindu-se în mine

un cântec vechi îşi caută sloboadă

şi năvăleşte într-un an ce vine

doar cu belşugul viselor drept roadă:

auzi prin cer cum zbârnâie săgeata

când vânătorii în popas pe munte

şoptesc un cântec şi pornesc cu ceata

lăsând în urmă stelele cărunte?