La cumpăna zilelor clanului meu

*

Declar, cu mâna pe inimă, de bună voie și nesilit de nimeni, că eu știu cum arată fericirea. Și nu doar atât: am parte de fericire din plin, și sunt pe deplin conștient de această dumnezeiască binecuvântare.

*

Ieri, 13 martie 2017, fericirea împrumutase chipul nepoțelei mele Carina Ioana, fata prințesei Cozmina, care tocmai împlinea trei anișori. O zgâtie de fată, inteligentă, dinamică și plină de personalitate, care încă nu prea înțelege ce înseamnă ziua cuiva, dar a trăit-o pe a ei, instinctual, din plin, în prezența sărbătoritului nostru de a doua zi, din 14 martie 2017, „uchiu Andi”. Odată cu Carina, deși e născut în octombrie, a fost sărbătorit și nepoțelul meu, Darius Andrei. Ca să nu se simtă neglijat sau, mai rău, discriminat.

*

Astăzi, Andi împlinește 27 (!?) de ani. Vârsta la care mi-a fost promis că se însoară, deși, ulterior, a revizuit termenul, amânând cu încă trei ani. E dreptul lui, e dreptul cântecelor și trupei lui. Eu sunt fericit că iubește, că are un suflet drag alături.

*

 De curând, mi-a trimis schița audio a unui cântec nou, un cântec altfel, pe care „Toy Machines” îl lucrează cu pasiune, urmând să-l lanseze, în aprilie, în noaptea de concert în care Andi și colegii lui vor urca pe scenă împreună cu „Coma” și „OCȘ”. Până atunci, îl am mereu pe Andi lângă mine, ascultându-i și noul cântec.

*

Nu e zi, lăsată mie de bunul Dumnezeu, să nu mă bucur de cântec. Cântec sunt toți ai mei. Așa mi-e dat mie să-i trăiesc și să mă bucur de ei.

*

Cântec au fost, ieri, Carina Ioana și Darius Andrei, Cozmina și Mihai. Cântec sunt, astăzi, Andi și Ștefi. Iar eu știu să mă bucur de cântec și să fiu fericit.

*

La mulți ani, dragii mei, și Dumnezeu să vă ție numai întru bucurie!