în veşnicia ta săracă
din trup, în trup, în trup, în trup
călătorind din veac în veac
eu sunt doar ochiul unui lup
ascuns de stelele ce tac
şi-nspăimânt de întuneric
sfâşii doar seva din copaci,
în timp ce tu în negrul sferic
aştepţi tăcerea să o taci:
hai, vino lângă steaua mea
şi-ngemănează-te drept pleoapă
păgână uneori şi rea
ca vremea vremii să ne-ncapă
şi-atunci când n-om mai sta de strajă
căci toate astea au să treacă
încearcă-mă desprins din vrajă
în veşnicia ta săracă