George Sidorovici: Cântec pentru Bucovina
Tânjeşte hojma doru-amar în sânge
Astăzi nu mai pot cânta şi nu pot plânge.
Ţugăresc în vis Rarăuri cât lumina
Şi mă duce gându’ hojma-n Bucovina.
*
Tulbure e zarea, mamă, cum e cirul
Şi e acră pâinea ca stejia şi ştirul.
Pe jerăgai mă zvârcolesc şi-n bolbotine,
Că mă ard în suflet albastre Bucovine.
*
Dintre duzii bolnavi, aud în orice sară,
Când porneşte visul vagabond prin ţară,
Chiuind cu vântul peste munţi şi văi:
„Ne-nturnăm la toamnă-n Bucovina, măi”.
*
(Revista Bucovinei, nr. 8/1944, pg. 288)