Fişe pentru povestea neamului Hâncu (V) | Dragusanul.ro

Fişe pentru povestea neamului Hâncu (V)

 

 

 

Apartenenţa la un neam mare se dovedeşte şi prin păstrarea statutului răzeşesc, de-a lungul veacului al XIX-lea şi, indirect, chiar şi în secolul XX, cum este cazul cu „viile lui I. Hâncu”, care se megieşeau, în 1939, cu părţi din moşia Găiceana a comunei Corbasca. Pe măsură ce îmi ies în cale alte informaţii, înţeleg unde mă aşteaptă altele şi mai importante, în „Uricariile” lui Codrescu şi în „Surete şi Izvoade”, de Gh. Ghibănescu. Deocamdată, le consemnez pe cele aflate astăzi.

 

*

 

1803, noiembrie 23: Se judecă la Divan „pricina lui Nicolae Chiosa, Procopie Hâncul, Alisandru Brăilă și alții ai lor răzeși de moșia Negreștii de la ținutul Lăpușnii, cu Enacachi, fiul paharnicului Enachi Păun”[1].

 

*

 

1803, decembrie 20: Anafora „în pricina răzeșilor de moșia Ciuteștii, ținul Iași, anume Gavril Cioric, Vasile Hâncu, și alții ai lor, cu pârâtul pitar Constantin Mârza și fratele său Iordachi, pentru o bucată de loc ce stăpânesc din această moșie Ciutești”[2].

 

*

 

1805, aprilie 23: „pricina jignicerului Vasile Andrieș. Dimitrachi Candiano, Filip Bantăș și alți ai lor răzeși de pe moșia Gălăseștii, ținutul Tecuci, și cu alți răzeși, anume: Hâncu, Zdrobiș, Vasile Zdrobiș și alți ai lor, pentru o parte din bătrânul Vasile Bontăș, din numita moșie”[3].

 

*

 

Dispozitivul procesului verbal din 10 noiembrie 1928, pentru exproprierea „în folosul ambaticarilor sau arendașilor moșiei Găiceana… domiciliați în comuna Corbasca, județul Tecuci”, cuprinde, printre vecinătăți, și viile lui I. Hâncu, la nord[4], de pământurile luate în discuție.

 

 

 

[1] Codrescu, Th., Uricariul, vol. VI, p. 280

[2] Codrescu, Th., Uricariul, vol. VI, p. 260

[3] Codrescu, Th., Uricariul, vol. VI, pp. 205-206

[4] Monitorul Oficial al României, nr. 257, 21 noiembrie 1924, p. 12797