desprinse prea târziu din Eminescu
trecea pe cer cu-o dragoste amară
și îngâna un cântec la răscruci
privind îndurerat cum peste țară
prea mulți erau deja urcați pe cruci,
iar sângele prin smârcuri potolite
se închega discret din suferinți
și-abia șoptea în noapte: Răstignite,
ți se refuză locul între sfinți!,
dar nu-i păsa când chipul lui în mare
se oglindea la fel de răstignit
și lacrimile-i sacre, dar amare
cu zidul nopții s-au zăgăzuit,
ci s-a rugat în taină pentru cei
rămași pe cruci și care s-au ales cu
același cer ce risipea scântei
desprinse prea târziu din Eminescu