Cu ion lungu, prin suceava lui papură vodă

*

Nu am avut niciodată coşmaruri, deşi trăiesc într-un oraş care, de 11 ani şi mai bine, îşi asumă, fără încercări de trezire, un devastator coşmar: edilitarismul ţăranului viclean ion lungu. Sub opincile minţişoarelor lui rudimentare, Suceava nu mai există, sarcofagul fetid prin care ne mişcăm fiind, şi la propriu, şi la figurat, târgul lui ion lungu.

*

Probabil că, bulversaţi de nesfârşitul coşmar, dumneavoastră, concetăţenii mei, nu simţiţi cu toate simţurile prezenţa băşcălioasă şi ruinătoare a acestui coate goale, care s-a pricopsit (ar putea lesne cumpăra vreo trei-patru judeţe, cu cât bănet a pus la purcoi, de când e primar) şi, cu teşchereau plină, începe să se creadă şi deştept. Eu îl văd, dezgustat, pretutindeni, aşa că o să vi-l înfăţişez în încă patru ipostaze:

*

*