Copiii Sucevei, terorizaţi de haitele lui lungu
*
În fiecare dimineaţă, aud copiii Sucevei ţipând înspăimântaţi. Pe lângă ei trec, dezinteresate de trecători, haitele lui lungu, cu câte o căţea în călduri şi cu zeci de masculi, grăbind bezmetici pe urmele ei. Haitele au treaba lor, dimineaţa, dar copiii nu au de unde şti asta şi ţipă, înspăimântaţi de moarte, atunci când potăile de apropie, fără ţintă, şi de ei.
*
Noaptea e şi mai rău, pentru că haitele pot deveni agresive, atunci când vreun câine micuţ începe să latre aiurea. Rişti să fii făcut fărâme, fără să te poţi refugia în scara unui bloc, pentru că toate uşile sunt încuiate. Umoristul Constantin Horbovanu avea să o păţească, pentru că, în “George Enescu”, haitele sunt stăpânele nopţii, chiar şi în vremurile canine neiubăreţe. Dar pe lungu îl doare în cot de teroarea pe care o risipesc haitele lui asupra târgului. Lungu e băgat până în gât în politica mare, apucându-l, peste noapte, căldurile după ponta, pe care îl vrea şef deplin al haitei politice din biata noastră ţărişoară. Halal să îi fie!