Semn că şi în părţile noastre încă mai „nasc oameni”

Joi, 25 octombrie 2018, începând cu ora 18, Suceava are şansa de a-şi cunoaşte unul dintre strălucitele sale condeie, cel al poetesei şi romancierei Lili Crăciun, fălticeneancă – prin copilărie, suceveancă – prin adolescenţa petrecută la Liceul Pedagogic, acum Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”.

*

Cărţi impecabil scrise, de către un intelectual rasat, cărţi deja traduse şi publicate în mai multe limbi europene, semn că şi în părţile noastre încă mai „nasc oameni” – cum observa cronicarul, oameni care, dacă au inspiraţia să plece la timp, pot să însemne ceva şi în cultura europeană, nu doar în cea românească.

*

Zicălașii: 1.000 de cântece vechi românești

Cinci muzicieni muzicieni, Petru Oloieru, Răzvan Mitoceanu, Ionuț Chitic, Narcis Rotaru și Adrian Pulpă, cărora li s-au alăturat, în patru ani de cântec, uneori, Constantin Irimia, Viorel Chiriliuc, Mihai Hrincescu, Mihăiță Cotos și Ciprian Costea – cărora le mulțumim, au trezit din uitare peste 1.000 de cântece vechi românești (1476-1914), pe care le voi grupa într-o singură pagină, ca să fie ușor de aflat și de ascultat:

*

FONOTECĂRI VIDEO

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

COLINDE

*

*

*

*

FONOTECĂRI AUDIO

*

https://dragusanul.ro/category/bucovina-harta-cantecului-national/

*

https://dragusanul.ro/category/fonoteca-manuscrisele-lui-voievidca/

*

Lansarea cărţilor la aniversarea lui Roman Istrati

Despre cărţile lansate la aniversarea lui Roman Istrati, „vestirile” – cărţi de poezie semnate de Roman Istrati şi, respectiv, Ion Drăguşanul, şi „Memoria retinei”, album de grafică, semnat de pictorul-martir Radu Bercea, au vorbit poetesa Mihaela Grădinariu, umoristul Constantin Horbovanu, jurnalistul Tiberiu Cosovan şi, bineînţeles, doctorul în istorie Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”. Spiritul manifestării a fost, aşa cum era şi firesc, de aniversare veselă, pentru că Roman Istrati era acolo, după cum îi promisesem („Viu sau plecat, îţi garantez, Romi, că, pe 7 septembrie 2018 vom fi împreună la lansarea cărţii tale de poezie!” – martor al promisiunii a fost Constantin Horbovanu).

Între timp, mulţi dintre prietenii lui l-au uitat sau schimonosesc iertăciuni fariseice pe facebook. Gomoasă scriitorime suceveană, care a marginalizat în permanenţă poeţi înnăscuţi precum Constantin Ştefuriuc sau Roman Istrati, a fost absentă cu desăvârşirea cu care este absentă opera lor pârţâită chiar şi din clipita martirizării cuvintelor drept pomadă intelectuală. Doar admirabilul cărturar Ion Paranici, căruia toţi îi datorăm cuminţenia închinăciunii, doar năvalnicii Cezar Straton şi Constantin Ungureanu-Box – poet bun, printre altele; plus pictorii Iosif Csukat şi Iulian Dziubinschi, caricaturistul Viorel Corodescu-COV şi arhitectul, proaspăt autor de carte, Doru Olaş (cartea lui „Universul creaţiei prin creator / Teoria universală: scenariu”, pe care o ştiu după o corectură finală, pe care am făcut-o, e admirabilă). Plus mulţi alţi oameni cu mare sensibilitate, pe care îi ştiu de la mai toate lansările de carte, la care am participat doar ca spectator).

Roman Istrati (şi nici eu, când îmi va veni vremea) nu are nevoie de „Dumnezeu să-l odihnească!” şi de lumânări aprinse, ci de împărtăşania cu verbe, cu scapăr de lumină creată, deci de fiinţă omenească sensibilă, care nu trece prin viaţă cu burta plină şi cu buzunarele doldora. Roman Istrati are nevoie de sensibilitate, pentru că el a fost vibraţie dumnezeiască şi întotdeauna i se va auzi sufletul; pentru că 10 poeme, scrise de Roman Istrati, alese la întâmplare din cartea lui de poezie, valorează mai mult decât toată maculatura ultimelor decenii de maimuţăreală de-a societatea scriitorilor bucovineni. Din toate aceste pricini, bucuraţi-vă! Astăzi e ziua naşterii Poetului Roman Istrati: bucuraţi-vă şi uraţi-i la mulţi ani, nu iertăciuni penibile!

*

ion drăguşanul: vestirile