Brehueşti – Botoşani, la 1774
Ținutul Botoșani
10 iunie 1774
Ocolul Siretului
*
Berehoeştii
*
Toată suma caselor: 62
Scădere rufeturile, însă: 62
3 popi
2 diaconi
57 panţiri
*
Panţirii:
*
Dumitru sin (fiu) popa Vasile
Ursul Radul
Pintelei Crihan
Grigori sin Dumitru Crihan
Andrei sin Crihan
Ion sin Tudosi
Ion zet (al) Tudosi
Maftei Crihan
Toader Robul
Toader, pescar
Ursul Robul
Petre, pescar
George Crihan
Ion sin ungurian
Vasile Crihan
Toader Ţiţeiu
Toader zet tutunarului
Andrei zet Băbuţii
Loghin sin Mănoiu
Ignat brat (frate) Loghin
Dumitraşcu brat Andrieş
Andrei brat Dumitraşcu
Costandin zet Bubuţeiu
Sava, ungurian
Costandin, rotar
Pavel, salahor
Ion zet Roşca
Ilie, salahor
Simion Roşca
Luchoan, şelar
Vasile, şelar
Luchian sin Ilie
Gavril Clae
Ursul Găinuşcă
Vasile sin Ilincăi
Costandin Ghiuţă
Sandul Ghiuţă
Antohi sin Costandin
Lazor, salahor
Ion al Ştefanei
Vasile Strachină
Ursul sin Tălabă
Tudosi sin Tălabă
Chiriac sin Mihăilă
Vasile sin Mihăilă
Leonti sin Mihăilă
Darie sin Mihăilă
Pintelei nepot Mihăilă
Ion sin Mihăilă
Toader al Rodoaei
Ion al Rodoaei
Ion, morariul
Andronic
*
Rufeturi:
*
Popa George
Popa Ion
Popa Vasile
Diaconul Gavril
Diaconul Sandul
*
ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 193 şi 194
Veronica Iliuţ-Căluşeriu
Tânăra noastră colegă Veronica Iliuţ, soţia operatorului Lucian Căluşeriu, cel care a realizat, într-un timp record, filmul concertului “Colinde populare”, interpretat de “Zicălaşii”, înseamnă o personalitate prin ea însăşi, pe care am cunoscut-o mai bine, vara trecută, la Vatra Dornei (unde îşi are o parte din rădăcini, cealaltă parte ţinând de Vicovu de Sus), cu prilejul Festivalului “Bucovina Acoustic Park”, şi m-am bucurat să văd implicare afectivă în insolitul eveniment cultural. Abia căsătoriţi, Veronica şi Lucian Căluşeriu încă nu au copii, dar trudesc serios, în scurtele perioade dintre evenimentele culturale, băieţelul din poză fiind, probabil, cel al naşilor de cununie.
*
Veronica Iliuţ-Căluşeriu înseamnă pentru Centrul Cultural “Bucovina” o normalitate a trăirii făptuirii culturale, cu consecinţa că ne-a apropiat-o de suflet tuturor.
Kurt Hielscher, Roumanie: son paysage (IV)
*
În seara asta, vă propun, drept retrezire a iubirii de patrie, o călătorie prin Cadrilater, Dobrogea, trecătorile Carpaţilor, spre Ardeal. De fapt, nu eu vin cu propunerea, ci fotograful german Kurt Hielscher, cel care a semnat albumul Roumanie: son paysage, ses monuments, son people, album realizat, în anii 1931 şi 1932, şi publicat, începând cu anul 1933, în franceză, spaniolă, italiană, germană şi în limbile scandinave. Îmi cunosc binişor ţara, pentru că am călătorit mult, dar constat că există o mulţime de locuri, înfrumuseţate şi de mâna omului, despre care nu am ştiut nimic.
*
*
Seniorii Scrisului Bucovinean 2017
*
În 12 noiembrie 1938, s-a constituit, la Cernăuți, din inițiativa poetului Mircea Streinul, „părinte” și al organizației profesionale a artiștilor plastici, Societatea Scriitorilor Bucovineni. În semn de respect față de această zi sacră a spiritualității bucovinene, zi pe care Centrul Cultural „Bucovina” o cinstește drept zi a scrisului bucovinean, pentru a treia oară, în acest an conferă titlul de „Senior al Scrisului Bucovinean” scriitorilor Eugen Dimitriu și Roman Istrati.
*
Asupra nominalizărilor s-a pronunțat un juriu al Centrului Cultural „Bucovina”, constituit din Ion Drăgușanul, Constantin Horbovanu și Gabriela Teișanu, înmânarea titlurilor și a premiilor urmând să se facă la domiciliile celor doi Seniori ai Scrisului Bucovinean (din nefericire, „domiciliul” din ultimele zile ale poetului și publicistului Roman Istrati este la Spitalul Județean Suceava), din convingerea noastră că seniorii artelor bucovinene merită închinări și nu lustruiri culturnice cu destinul lor, numit operă.