Galeria personalitatilor bucovinene | Dragusanul.ro - Part 2

Vasile BALŞ

Vasile BALŞ

 

Bals Vasile

1756, Iaşi – 04.02.1832

         Primul director al Căpitanatului Cernăuţi, şcolit la Viena, ctitor al bisericii din Rus-Plavalari şi, prin raportul „Descrierea Bucovinei şi a situaţiei ei interne”, primul mărturisitor român al Bucovinei, întemeietor al lojii masonice vieneze „La adevărata înţelegere” (1871), cu o carieră uimitoare în imperiul habsburgic, cel ce a fost „Un iluminist bucovinean: boierul Vasile Balş” (Mihai-Ştefan Ceauşu, 2009), rămâne un personaj emblematic al Bucovinei.


Ioan BUDAI-DELEANU

Ioan BUDAI-DELEANU

 

Budai-Deleanu

06.01.1760, Cigmau-Hunedoara – 24.08.1820, Liov

         Autorul primelor manuale din Bucovina a scris „Observaţii scurte despre Bucovina“ (1803), poemul epic „Trei viteji” (1810-1813), a tradus în română legi precum „Cartea de pravilă ce cuprinde legile asupra faptelor răle şi călcătoare de poliţie şi asupra grelelor călcări a politiceştilor orândueli de poliţie“ (1807), „Cartea legilor şi pravilelor de obşte pârgăreşti, pentru toate ţările moştenitoare nemţeşti ale Monarchiei austrieceşti“ (1813) etc. (mai multe, în Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean *).


Teodor RACOCE

Teodor RACOCE

 

Racoce Teodor

1778, Văşcăuţi pe Ceremuş – 24.01.1825, Cernăuţi

          Şcolit, pe cheltuiala statului, la Văşcăuţi, Cernăuţi, Cluj şi Stanislau, funcţionar de stat în Lemberg (1804) şi Cernăuţi (1806), Teodor Racoce, având sprijin imperial pentru a face „un ziar politic şi o revistă ştiinţifică în limba moldovenească“ (1816), avea să publice, târziu, doar „Chrestomaticul românescu sau adunare a tot feliul de istorii şi alte făptorii scoase din autorii dipe osebite limbi“, partea I şi… ultima, „singura carte românească apărută în Bucovina austriacă până în 1840” (Balan). Mai multe, în Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean *.


Doxachi HURMUZACHI

Doxachi HURMUZACHI

 

Hurmuzachi Doxachi

06.09.1782, Horodiştea – 30.03.1857, Cernauca

         Tatăl unor tribuni ai românismului în Bucovina, pe care Iraclie Porumbescu îi numise „Grachii Românilor bucovineni”, Doxachi Hurmuzachi a tradus din limba greacă, în 1848, „Datoriile arhiereilor şi a proistoşilor bisericii, tradus din greceşte şi dedicat clerului Bucovinei”. În noaptea de 24 spre 25 mai 1847, Franz Liszt a concertat la conacul lui din Cernauca, iar în 1848, revoluţionarii moldoveni, în frunte cu Alexandri, Negruzzi şi Cuza, s-au bucurat de frăţeasca lui ospitalitate (mai multe, în Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean *)..


Vasile ŢINTILĂ

Vasile ŢINTILĂ

 

Tintila Vasile

1790 Tereblecea – 1840, Tereblecea

          Posedând „Mâna lui Damaschin – o artă de a alcătui calendar de confesie greco-neunită pentru toate timpurile”, cum se autocaracteriza într-un memoriu din 1823, Vasile Ţintilă, dascălul din Tereblecea, a alcătuit, în 1811, primul calendar românesc din Bucovina, „Calendar de casă“. Cele din anii următori (până în 1820) conţineau „învăţături pentru popor“ şi curiozităţi. În 1814, Ţintilă publica un insolit „Tabelarnic vecinic calendar pe o sută de ani, lucrat după „Mâna lui Damaschin“ de Vasile Schintilă“ (mai multe, în Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean *).


Pagina 2 din 4212345...102030...Ultima »