Franz Ritter von DES LOGES

Franz Ritter

von DES LOGES

23.11.1846, Viena – 10.05.1914, Suceava

         Cel mai longeviv primar al Sucevei (1891-1914) şi, în acelaşi timp, ctitorul modernităţii ei, cu rol important în recuperarea Cetăţii şi în organizarea comemorării din 1904, Franz cav. Des Loges a ctitorit: calea ferată Iţcani-Suceava şi Gara Suceava (1894), Casa de Economii a oraşului Suceava (1894), Gimnaziul greco-ortodox (1895), Palatul Comunal (1904), Căpitănia (1903), Şcoala de băieţi şi fete (1906), Uzina electrică şi iluminatul public (1908), Uzina de apă şi canalizarea (1912) etc. Pe larg, în cartea Franz cavaler Des Loges – clik.

Simion Florea MARIAN

Simion Florea MARIAN

01.10.1847, Ilişeşti – 24.04.1907, Suceava

         „Poezii poporale din Bucovina“ (vol. I-III , 1869, 1873, 1875), „Tradiţiuni poporale române“ (1878), „Chromatica poporului român“ (1882), „Ornitologia poporană română“ (vol. I-II, 1883), „Descântece poporane române“ (1886), „Nunta la Români“ (1890), „Naşterea la Români“ (1892), „Vrăji, farmece şi desfaceri“ (1893), „Răsplata, poveşti din Bucovina” (1897), „Poezii poporale despre Avram Iancu“ (1900), „Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile Românilor“ (1903), „Botanica populară română“ (manuscris) etc. Pe larg, în Mărturisitorii * – clik.

Karl Emil FRANZOS

Karl Emil FRANZOS

25.10.1848, Ciortoria – 28.01.1904, Berlin

         Şcolit la Cernăuţi, Viena şi Graz, stabilit la Berlin, încă din 1887, Karl Emil Franzos a publicat volumele de povestiri „De la semi-Asia” (1876), „Locuri şi oameni în Europa austriacă” (1876), „Evreii din Barnow” (1877), „Dragoste de tânăr” (1878), „Povestiri tăcute” (1780), „Moschko din Parma” (1880), „Preşedintele” (1884), „Judith Trachtenberg” (1890), „O luptă pentru drepturi” (1899), „Imaginea lui Cristos” (1889) „Der Pojaz” (1903).

T. V. STEFANELLI

T. V. STEFANELLI

18.10.1849, Siret – 23.07.1920, Fălticeni

         „Documente din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc“ (1915) şi statutul de prieten mărturisitor al lui Eminescu constituie principalele glorii ale lui Stefanelli, dar magistratul bucovinean a publicat şi schiţe umoristice, şi câteva „novele“, „Comoara lui Pintea“, „Hasan Călugărul“, „Moara Dracului“, „Uitutul“ sau „George Fulgerul“, şi „adaptări“ în proză, precum „Un omor“, dar şi multe traduceri, inclusiv din Carmen Sylva („Pietrele Doamnei“, „Cum culegea Alecsandri balade“).

Ciprian PORUMBESCU

Ciprian PORUMBESCU

02.10.1853, Şipotele Sucevei – 24.05.1883, Stupca

         Compozitor inegalabil, dar şi un poet valoros, probat de textele: „Nocturna Bertha“ (1879), „Imn de urare“ (1880), „Resignation“ (1880), „Anacreon caută să bem“ (1880), „Bericică cristalină“ (1880), „Vechea gardă“ (1881), „Cîntecul Tricolorului“, „Inimă de Român“, „Hora“, „Nu-i viaţă mai plăcută“, „Fraţi la masa asta‘ntinsă“, „Să ciocnim“, „Dragoş vodă cel vestit“, „Pân‘ era cioroaica barză“, „Ţiganii se sfătuiră“, „Candidatul Linte“, „Cisla“ etc. Pe larg, în Mărturisitorii * – clik.