Galeria personalitatilor bucovinene | Dragusanul.ro - Part 9

Leon cav. de GOIAN

 

Leon cav. de GOIAN

 

Goian

 

12.02.1843, Jadova – 16.10.1911, Cernăuţi

 

         Vag cunoscut în Bucovina, datorită unor trimiteri la volumul lui de „Memorii”, făcute de Leca Morariu  şi preluate de Grigore Posluşnicu, dar publicate parţial (din pricina războiului), în 1915 (traducere din germană), sub titlul „Din memoriile muzicale ale lui Leon cav. de Goian” („Viaţa Nouă”), Goian este, alături de Ştefan Nosievici, un pionier şi un mărturisitor al vieţii muzicale bucovinene de după anul 1850, deci de după Neculai Picu şi Grigore Vindireu.


Epaminonda BUCEVSCHI

 

Epaminonda BUCEVSCHI

 

Bucevschi tanar

 

03.03.1843, Iacobeni – 13.02.1891, Cernăuţi

 

         Primul pictor al Bucovinei, realizatorul decorului pentru prima manifestare naţională românească, cea din Putna anului 1871, prieten cu Porumbescu, Slavici şi Eminescu, Epaminonda Bucevschi a modernizat pictura bisericească ortodoxă, lucrările lui monumentale fiind pictura Catedralei din Cernăuţi şi a celei din Zagreb. „Mucenic al frumosului”, Bucevschi este şi recuperatorul adevăratului chip al lui Ştefan cel Mare; din păcate, puţine dintre lucrările lui au fost cumpărate şi păstrate în Bucovina.


Demetriu PETRINO

 

Demetriu PETRINO

 

Petrino

 

26.10.1844, Rujniţa – 29.04.1878, Bucureşti

 

         Nepot de soră al Hurmuzăcheştilor şi cel dintâi poet al Bucovinei, aflat într-o veşnică dispută cu Pumnul, Eminescu şi Alecsandri, Demetriu Petrino a publicat două cărţi de versuri, „Flori de mormânt” (1867) şi „Lumine şi umbre. Poesii” (1875), dintre poemele publicate în „Foaia Societăţii” şi în „Familia”, importante fiind „Invocare“ („Foaia…”, 1865), „Către Muze” („Foaia…”, 1866), „Raul“ (Cernăuţi, 1875) şi „La gura sobei“ (în trei cânturi, în „Familia“, Budapesta, 1876). Amănunte, în Mărturisitorii * – clik.


Emil KALUZNIACKI

 

Emil KALUZNIACKI

 

Kaluzniacki

 

11.01.1845, Turze-Galiţia – 03.07.1914, Cernăuţi

         Specialist în istoria aşezărilor româneşti din Galiţia şi în cea a huţulilor, cartea lui de „Documente moldoveneşti şi muntene” („Akta Grodzkie i Zemkie”) antrenându-i în dezbatere şi pe Grigorovitza şi Nistor, Kaluzniacki a publicat: „Evanghelierul de la Putna” (1886), „Acte episcopale” (1896), „Literatura veche la greci, slavi şi români” (1899), „Scrierile Patriarhului Eftimie din Bulgaria / 1375-1393” (1901), „Scrierile slavilor sudici” (1901) etc.


Ştefan ŞTEFUREAC

 

Ştefan ŞTEFUREAC

 

Stefureac Stefan

 

24.02.1845, Pridie-Ceahor – 15.11.1893, Suceava

 

         Debutând cu o elegie în „Lăcrimioarele învăţăceilor gimnazişti din Cernăuţi la mormântul preaiubitului lor profesor Arune Pumnul” (1866), remarcabil autor de manuale şcolare pentru primele patru clase gimnaziale, în care îl introducea, în premieră bucovineană, pe Eminescu, Ştefan Ştefureac a publicat studiile „Einige Suffixe zur Bildung des Substantivs und Adjectivs im Romanischen“ (1880, 1881), „Eine Recension der neuen. Auflage der Gammatik von Pumnul“ (1883). Amănunte, în Mărturisitorii * – clik.


Pagina 9 din 42« Prima...7891011...203040...Ultima »