CĂRȚILE MEMORIEI ROMÂNEȘTI | Dragusanul.ro - Part 5

Nicolae Petra Petrescu: Ciprian Porumbescu. Compozitor român

 

 

 

La sfârşitul anului de plecare definitivă a lui Ciprian Porumbescu, un cărturar braşovean, Nicolae Petra Petrescu, publica 27 de pagini în Calendarul “Amicul Poporului” pe anul 1884, folosită de toţi porumbescologii de mai târziu. Calendarul nu se mai găseşte în biblioteci digitale, decât cu plată pipărată (cer drepturi de autor pentru o scanare a patrimoniului românesc, îngropându-l în al treilea mormânt pe Ciprian Porumbescu), cu excepţia Bibliotecii Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca – cea mai bună din ţară şi printre primele din lume.

 

Am ales din numitul Calendar doar paginile lui Nicolae Petra Petrescu, despre Ciprian Porumbescu, pe care le slobozesc în lume în ortografia latinistă, în care au fost scrise, urmând să le transcriu în ortografia actuală şi să le fac ştiute celor interesaţi.

 

Prin urmare, dacă vă interesează scrierea (şi merită să vă intereseze), răsfoiţi sau descărcaţi gratuit cărticica, printr-un simplu click pe copertă.

 


ion drăguşanul: Legea strămoşilor dătători de legi şi datini

 

 

 

În istoriografia europeană, în care includ şi cronicile, valahii şi jus Valachicum au stârnit un interes asemănător, dacă nu chiar similar celui faţă de tot ceea ce este exotic.

 


ion drăguşanul: Pe urmele întemeietorului Sucevei

 

 

 

„Deci românii („Wolosza”) sunt o națiune numeroasă, curajoasă și perfidă, dar când au fost numiți valahi („Wolechami”), ei nu știau. O convenţie comună, dar care nu este susținută de nici o veche mărturie, susți-ne că ei au dobândit acest nume de la un anume Flakus („Flakusa”), un fel de guvernator sau de domn al lor, și că au fost numiți mai întâi Flacchins („Flakczynami”) și apoi numele vlasi („Ulaszami”) și voloci („Wolochami”), denaturat de păgânii de la hotar”.

 


Alexandrina Enachescu-Cantemir: Portul popular românesc

 

 

 

Apărută în 1938, la Craiova, cartea „Portul popular românesc”, de Alexandrina Enăchescu-Cantemir, vol. I, cuprinde 140 planşe cu „porturi din deosebite plaiuri româneşti”. Fiind vorba de o importantă mărturie despre spiritualitatea rurală românească, o redistribui, chiar dacă poate fi aflată în site-ul BCU Cluj (http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/3) şi în Archive.org (https://archive.org), de unde de altfel am şi preluat-o.

 


L. BAIDAF: Ce spun ziarele apusene despre uciderea lui Ghica

 

 

 

Dacă vă interesează mărturiile europene ale anilor 1777, 1778, despre uciderea lui Grigore-Vodă Ghica, faceţi click pe copertă!

 


Pagina 5 din 6« Prima...23456