Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XV)

Ősterreichische Nationalbibliothek Zerstörtes Bauernhaus Michalcze 22 nov 1915

„Vasile a lui Toader Sfârnaciuc, din Marginea, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Floarea a lui Vasile Sfârnaciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Alexandru a lui Dumitru Derevlean, din Marginea, a participat la război şi e dispărut din anul 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea mamei sale, Domnica a lui Onofrei Gheliuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Irimie a lui Alexandru Bărlean, din Măzănăeşti, a participat la război şi a dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ileana a lui Ieremie Bărlean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petru a lui Nicolai Ciugole, din Şcheia, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea fratelui său, Vasile Ciugole, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Eleuterie a lui Constantin Rusu, din Buneşti, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă din Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria a lui Eleuterie Rusu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Niţă a lui Ilie Diacon, din Stulpicani, a participat la război şi ar fi murit în anul 1918, ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Aglaia a lui Niţă Diacon, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Nicolai Popescul, din Bădeuţi, a participat la război şi ar fi murit, în anul 1916, într-un spital din Reichenberg, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica a lui Toader Popescul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Samuilă Petroaie, din Drăgoieşti, a participat la război şi e dispărut din anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Rachila a lui Samuil Petroaie, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gheorghe a lui Vasile Schipor, din Vicovul de Sus, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Irina a lui Gheorghe Schipor, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Trifan Păcurar, din Şcheia, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă lângă Rarance, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eufrosina Păcurar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioachim a lui Dumitru Holubiac, din Lisaura, a participat la război şi a dispărut în anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea mamei sale, Saltana a lui Dumitru Holubiac, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Onufrei Hreniuc, din Călineştii lui Cuparencu, a participat la război şi ar fi murit, în anul 1918, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paulina a lui Onufrei Hreniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gheorghe a lui Ştefan Moisiuc, din Frătăuţii Noi, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1917, pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea tatălui său, Ştefan a lui Simion Moisiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Pavel Ursan, din Clit, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă, în anul 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica a lui Vasile Ursan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Simion a lui Vasile Crainiciuc, din Călineştii lui Cuparencu, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria a lui Simion Crainiciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Dumitru Moroşan, din Stroieşti, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în anul 1918, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Catrina a lui Dumitru Moroşan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Maria a lui Vasili Michailiuc, născută în Zastavna, la 30 martie 1909 stil nou, să fi murit în luna lui martie 1915, în Zastavna, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Ştefan Michailiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Toader Danileicu, născut în Ceahor, la 23 decembrie 1887, chemat, în august 1914, sub arme, a ajuns, la începutul anului 1915, în captivitate la ruşi, unde apoi a petrecut câtăva vreme în localitatea Pensa, Siberia, să fi murit apoi în gubernia Iecaterinoslaw, la finea anului 1918, până în prezent lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ielenei Danileicu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dimitrie a lui Alexei Sandul, născut în Vadu Nistrului (Brodek), în anul 1880, ca participant la război s-a îmbolnăvit de tifos şi a fost dus în spitalul din Slavski, în apropiere de Lawoczny, în mai 1915. Din timpul acesta lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnicei Sandul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Franz a lui Jakob Budziak, născut în Vadul Siretului, la 17 septembrie 1885, a fost înrolat, cu începutul războiului mondial, în Regimentul 22 de Infanterie. În anul 1915, a plecat pe frontul italian. Acolo ar fi picat pe lângă Monte-Lemele, în luna iunie 1916. Ultima ştire de dânsul a primit soţia sa în mai 1916. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Budziak, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Aftanasie a lui Daniil Procopeţ, născut în Dracineţ, la 12 aprilie 1880, agricultor cu domiciliul ultim în Dracineţ, a fost înrolat, la 1 august 1914, în armata austriacă şi a luat parte la luptele în contra ruşilor, lângă Brest-Litowsk, în luna august a anului 1915. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Zenovia Procopeţ, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Iwon a lui Wasyl Bojczuk, născut în Tăuteni, la 20 martie 1891, domiciliat în Tăuteni, a fost înrolat în armata austriacă, la începutul războiului. În octombrie 1914, a luat parte la luptele contra ruşilor şi, de atunci, până în prezent, lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Catarinei Bojczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Ioan Cerneţchi, născut în Tăuteni, la 2 noiembrie 1884, a plecat la război şi ar fi căzut în luptă, pe frontul rusesc, lângă Trembowka, la 4 august 1915. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Catarinei Cerneţchi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Alexandru a lui Aftanasi Misevici, născut în Şipeniţi, la 2 mai 1885, a fost înrolat, la începutul războiului mondial, în armata austriacă şi a plecat în cetatea Przemysl. Cu luarea acestei cetăţi, ajunse în captivitatea rusească; îmbolnăvindu-se în Rusia, a murit într-un spital, în vara 1915. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Aniţei Misevici, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan Holodrega, născut în Vrânceni, la 31 ianuarie 1885, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în august 1914, în Regimentul 36 de Infanterie şi a plecat pe frontul rusesc. La finea lui septembrie 1914, a luat parte la luptele de lângă Marmarosz-Sziget, şi e dispărut de atunci. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Nastasiei Holodrega, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[1].

Gallica, Le Miroir din 25 aprilie 1915: Ofiţerii austrieci sunt duşi la gară

„Kozma Leforowicz, născut în Ciornohuzi, la 11 august 1880, a fost deportat, în decembrie 1918, de muscali în Siberia şi ar fi murit în oraşul Kurgan, guvernământul Tobolsk. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eudochiei Leforowicz, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gavril a lui Teodor Petraşciuc, născut în Bărbeşti, la 21 august 1867, ar fi murit, în toamna 1916, în Prislop, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea surorii sale, Paraschiva Cozma, născută Petraşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Nicolai Plantos, născut în Stăneştii de Sus, la 6 august 1884, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 41 de Infanterie şi a luat parte la luptele în contra Italiei. De la vara 1916, lipseşte orice veste de dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Magdalenei Plantos, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Marian a lui Ioan Lambo, născut în Boian, la 1 februarie 1885, a plecat, în august 1914, la război şi să fi căzut într-o luptă de pe frontul galiţian, la 14 septembrie 1914. Până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Iosef Lambo, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[2].

Gallica, Le Miroir 25 aprilie 1915: Infirmierii austrieci părăsesc Przemysl

„Lazar a lui Constantin Teodoresi, din St. Ilie, care a participat la război şi să fi murit în anul 1919, ca prizonier la Rusia, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Rachila a lui Lazar Teodoresi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petru a lui Matei Screpnec, născut în Dracineţ, la 26 noiembrie 1887, a plecat, în august 1914, la război şi să fi căzut în luptă la Ivangorod, în toamna anului 1914. De atunci şi până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Aniţei Screpnec, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Otokar Löwenberg, din Buninţi, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ida Löwenberg, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Ioan Mania, din St. Ilie, a participat la război şi ar fi murit în 30 mai 1915, într-un spital din Lemberg, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea părinţilor săi, Ioan şi Catarina Mania, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dimitrie a lui Ştefan Hojda, din Ciumârna, a participat la război şi a dispărut din anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Sofronia Hojda, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Todosi a lui Nicolai Tanasan, din Liudihumora, a participat la război şi ar fi murit în anul 1919, la Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paraschiva lui Todosi Tanasan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dimitrie a lui Nicolai Lauruşciac, născut în Dobronăuţi, la 23 august 1885, a fost înrolat, la izbucnirea războiului, în anul 1914, la Regimentul 27 Vânători. De la anul 1916, în care an a trimis soţiei sale, Elena Lauruşciac, o scrisoare din captivitatea rusească, n-a dat nici un semn de viaţă. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Elenei Lauruşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petru a lui Grigori Neagul, născut în Broscăuţii Vechi, la 29 iunie 1885, a luat parte, ca participant al războiului universal, la luptele în Carpaţii ungureşti, după Paştele 1915 şi să fi murit aici, pe la acest timp, după cum s-a aflat. Din acest timp, lipeşte orice veste de la dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Neagul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[3].

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 13, Cernăuţi 15 aprilie nou 1921, pp. 157-161

[2] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi 13 mai nou 1921, p. 203

[3] Monitorul Bucovinei, Fascicula 14, Cernăuţi 21 aprilie nou 1921, pp. 171-173

BUCOVINA UNIRII CU ŢARA No Comments Jan 2

Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XIV)

Bahnhof Jakobeny rechts die Ciotina, 1915

„Vasile a lui Toader Cuciurean, născut în Boian, la 30 ianuarie 1857, ar fi murit, la Paştele ortodox 1917, în Zaritz, guvernământul Saratov, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Ioan a lui Vasile Cuciurean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Nicolai Smereca, născut în Mămăieştii Noi, la 1 iunie stil vechi 1888, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 41 de Infanterie şi ar fi picat pe frontul rusesc, în Galiţia. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Metrou Hadiuc şi a Mariei Stobarczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Michailo a lui Giorgi Cantemir, născut în Cliveşti, la 7 noiembrie 1887, a fost înrolat, în toamna 1914, în armata austriacă. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Cantemir, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Georgi a lui Macovei Olexiuc, născut în Lucavăţul pe Siret, la 18 mai 1884, a intrat, în anul 1914, cu ocazia mobilizării generale, în serviciul militar şi ajunse în captivitatea rusească. De la iarna 1915 lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Olexiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ştefan a lui Petro Lechcun , născut în Stăneştii de Jos, la 25 decembrie stil vechi 1879, a fost intrat, la 12 martie 1915, în serviciul militar şi ajunsese, în acelaşi an, în captivitate rusească. Soţia sa a primit ultima scrisoare de la dânsul în octombrie 1916. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Kalena Lechcun, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Sender a lui Menden Brenner, născut în Vrânceni, în anul 1882, ar fi murit în vara 1915, în Czortkow, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Susie Brenner, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Tanasie a lui Nicolai Cniahiniţchi, născut în Dobronăuţi, la 2 iulie 1882, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în anul 1914, în Regimentul 41 de Infanterie. Încă în acelaşi an, a primit soţia sa o scrisoare de la dânsul şi lipseşte, de atunci, orice veste despre numitul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anenia Cniahiniţchi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Iacob a lui George Grigoraşciuc, născut în Buda, la 1 iulie 1887, a intrat, la începutul războiului mondial, la oaste şi a plecat, cu Regimentul 22 Infanterie, pe frontul rusesc. De la începutul anului 1915, lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Grigoraşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Ilie Panciuc, născut în Bila, la 13 octombrie 1877, să fi murit în Şipot, Regatul vechi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica Panciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Victor a lui Alexandru Dworecki, născut în Ocna, la 22 ianuarie 1887, a intrat, cu ocazia mobilizării generale, în luna lui august 1914, în serviciul militar şi ajunse în captivitatea rusească. Ultima scrisoare a primit soţia sa în luna martie 1917. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Olgăi Dworecki, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Toader Macreniuc, născut în Ciudei, la 28 august 1886, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în anul 1914, în Regimentul 15 de Infanterie şi ar fi grav rănit la o luptă în contra ruşilor, în Carpaţi, în luna lui martie a anului 1915. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Elisaveta Macreniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mihai a lui Petrea Giuraniuc, născut în Cândeşti, la 2 noiembrie 1888, să fi murit în martie 1917, în Oberhollabrunn, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Vasile şi Ilie a lui Petrea Giuraniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Domnica Festici, născută Railean, în Lehăcenii Teutului, la 8 octombrie 1849, ar fi murit, la finea lui noiembrie 1915, în Lehăcenii Teutului, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Ioan Festici, procedura pentru declararea morţii celei dispărute”.

„Olexa a lui Petru Storoşciuc, născut în Piedecăuţi, la 26 februarie 1885, a plecat, în toamna anului 1914, la război şi, îmbolnăvindu-se grav, ar fi murit într-un spital de lângă frontul italian, în toamna anului 1918. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ionenei Storoşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Nicolai Halip, născut în Volcineţ, la 21 septembrie 1878, a plecat, la 1 august 1914, la război şi a trimis soţiei sale ultima ştire de pe câmpul de luptă la începutul lui ianuarie 1915. De atunci e dispărut, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Halip, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Vasile Mechetiuc, născut în Babin, la 27 noiembrie 1878, chemat sub arme, în 1915, luând parte la o luptă de lângă Leow, dată în acelaşi an, e dispărut, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Anei Mechetiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Aftanasie Zelencu, născut în Hliboca, la 2 aprilie 1886, a fost chemat sub arme, în august 1914, şi a luptat pe frontul galiţian. În mai 1915, a primit soţia sa de la el ultima scrisoare, datată din anul 1914. Până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnicăi a lui Dionisie Zelencu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Adalbert Pelczar, născut în Văşcăuţi, la 8 decembrie 1887, a fost chemat, în august 1914, sub arme şi a luptat, cu deosebire, pe frontul galiţian, până la 1 mai 1915. Din mai 1915, n-a sosit, până în prezent, nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Anei a lui Ioan Pelczar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Simion a lui Gheorghe Niţan, din Drăgoieşti, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eleonora a lui Simion Niţan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ion a lui Florea Brăiescu, din Arbore, a participat la război şi e dispărut din anul 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalena a lui Ion Brăiescu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Ioan Mihailiuc, născut în Clocucica, la 28 noiembrie 1880, a plecat, în anul 1916 (primăvara), la armată şi e dispărut din acea vreme, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Mihailiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Grigori a lui Gheorghe Opaiţ, născut în Iordăneşti, la 14 martie 1880, a plecat, la 1 august 1914, la război şi ar fi murit, cam pe la începutul lunii septembrie 1914, în luptă, la Halici. Până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ilianei Opaiţ, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Aniţa a lui Andri Toma, născut în anul 1843, în Boian, ar fi murit în toamna anului 1916, în Farfus, lângă Astrachan, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea surorii sale, Marghiola a lui Ilie Toma, procedura pentru declararea morţii celei dispărute”.

„Ioan a lui Procopie Pisariuc, născut în Corovia, la 3 iulie 1879, ar fi murit, la o săptămână înaintea Paştelui ortodox 1919, în Petro-Pavlosk, Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Alexa şi Toader a lui Procopie Piusariuc şi a soţiei dispărutului, Aniţa Pisariuc a lui Ion, născută Deliţoi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Catarina a lui Candrea Dîrda, născut în Boian, la 13 decembrie 1911 stil vechi, ar fi murit, în august 1917, în Boian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea mamei, Domnica a lui Candrea Dîrda, procedura pentru declararea morţii celei dispărute”.

„Ioan a lui Nicolai Ignătescu, din Gemene, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul italian, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Victoria a lui Ioan Ignătescu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie vel Ilaş a lui Gheorghe Chidoveţ, din Dărmăneşti, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul rusesc, în anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Ilie a lui Gheorghe Chidoveţ, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ştefan a lui Ioan Luţac, din Pătrăuţi (pe Suceava – n. n.), a participat la război şi ar fi murit într-un spital din Freiberg, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ana a lui Ştefan Luţac, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Samuilă a lui Gheorghe Ghiaţă, din Botuşana, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Italia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eudochia a lui Samuilă Ghiaţă, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gherasim a lui Costan a lui Dumitru Câmpan, din Suceava, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul italian, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paraschiva a lui Gherasim Câmpan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petre a lui Dumitru Bodnariuc, din Milişăuţii de Sus, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Bodnariuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan Cozmiuc, din Mărăţei, a participat la război şi e dispărut din anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eudochia a lui Ioan Cozmiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Onufrei a lui Gavril Robu, din Volovăţ, a participat la război şi ar fi murit, în anul 1914, pe câmpul de luptă, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Calistra a lui Onufrei Robu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Manoli Hrişca, din Voitinel, a participat la război şi ar fi murit într-un spital din Stiria, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea maicii sale, Reveca Hrişca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Heinrich Manz, gardist financiar din Ilişeşti, a participat la război şi e dispărut din anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Procuraturii de finanţe, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan Marusiec, din Dărmăneşti, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eleana a lui Ioan Marusiec, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Jakob a lui Franz Krammer, din Măzănăieşti, a participat la război şi ar fi murit pe frontul italian, în anul 1919, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soacrei sale, Maria a lui Jesef Noverki, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Karl Straub, din Rădăuţi, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Italia, în anul 1919, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Antonia Straub, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Tanasi Mârza, din Cajvana, a participat la război şi ar fi căzut în o luptă pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Titiana a lui Vasile Mârza, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Toader Paşcan, din Ilişeşti, a participat la război şi ar fi murit în un lagăr de prizonieri, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Victoria a lui Nicolai Paşcan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie Moroşan, din Mănăstirea Humorului, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei fratelui său, Nistor Moroşan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Ioan Iachimciuc, din Mitocul Dragomirnei, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul rusesc, în anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Leontina a lui Vasile Iachimciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Franz a lui Josef Pöllmann, din Voivodeasa, a participat la război şi ar fi căzut pe câmpul de luptă, în anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea fratelui său, Josef a lui Josef Pöllmann, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Roman a lui Axenti Apostol, din Arbore, a participat la război şi e dispărut din anul 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Frosina a lui Roman Apostol, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Gheorghe Tabarce, din Arbore, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ilinca a lui Vasile Tabarce, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[1].

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 19, Cernăuţi, 1 iulie nou 1921, pp. 244-254

BUCOVINA UNIRII CU ŢARA No Comments Jan 1

Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XIII)

1914: Stellungen d. freiw. Bukowina Baon

„Kozma Leforowicz, născut la 11 august 1880, a fost deportat, în decembrie 1918, de muscali la Siberia şi ar fi murit acolo, în oraşul Kurhan, guvernia Tobolsk. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eugeniei Leforowicz, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gavril a lui Teodor Petraşciuc, născut în Bărbeşti, la 21 august 1867, ar fi murit, în toamna 1916, în Prislop, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea surorii sale Paraschiva Cozma, născută Petraşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Nicolai Plantos, născut în Stăneşti de Sus, la 6 august 1884, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 41 de Infanterie şi a luat parte la luptele în contra Italiei. De la vara 1916, lipseşte orice veste de la dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Magdalenei Plantos, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Marian a lui Ioan Lambo, născut în Boian, la 1 februarie 1885, a plecat, în august 1914, la război şi să fi căzut mort într-o luptă de pe frontul galiţian, la 14 septembrie 1914. Până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Josef Lambo, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Simion Lupaşco, născut în anul 1887, în Carapciu pe Ceremuş, cu ultimul domiciliu în Cernăuţi, cizmar, a fost înrolat în armată, în noiembrie 1914. De la primăvara anului 1915, lipseşte orice ştire de la dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Michail Lupaşco, oficiant de cancelarie în Cernăuţi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Pavel (Paulo) Kowalczuk, născut în 29 iunie stil vechi 1879, la Serghieni, a intrat, cu ocazia mobilizării generale, în armata austro-ungară. La Paşti 1916, a primit soţia sa, Euftimia Kowalczuk, ultima scrisoare de la dânsul. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Euftimiei Kowalczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Georgi Poraico, născut în Flondoreni, la 29 noiembrie 1884, chemat, încă în anul 1905, la oaste, a slujit neîntrerupt până la izbucnirea războiului mondial. În toamna 1914, a plecat la front şi, de atunci, până în prezent, nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Ştefan a lui Georgi Poraico, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Vasil Sopinnek, născut în Cincău, la 29 ianuarie 1884, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 24 de Infanterie şi a plecat, cu acesta, la câmp. De când soţia sa, în vara 1915, a primit o scrisoare, până acum, lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eufrosinei Sopinnek, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Michail a lui Onufrei Florescul, născut în Stăneşti de Sus, la 28 septembrie 1878, a plecat la război, în martie 1915, şi a trimis, de pe câmpul de luptă, soţiei sale ultima scrisoare. Până în prezent, lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Vasilenei Florescul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[1].

1914: Flüchtlinge aus der Bukowina

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi, 13 mai nou 1921, pp. 203-205

BUCOVINA UNIRII CU ŢARA No Comments Jan 1

Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XII)

Felsensprengungen bei Kirlibaba, 1914

„Gheorghe a lui Iftemi Sidor, născut în Broscăuţii Noi, la 22 martie 1885, să fi murit la anul 1916, în Katarinburski Uest, gubernia Peromski, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Nastasiei a lui Gheorghe Sidor, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Nicolai Ostropolski, născut în Obertyn, la 14 decembrie 1886, cu ultimul domiciliu în Adâncata (Hliboka – n. n.), a participat la război şi să se fi înecat în iarna 1915, în Dunăre. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Carola Ostropolska, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Simion a lui Dimitrie Palagiuc, născut în Flondoreni, la 1 august 1876, a fost chemat, în august 1914, sub arme şi a luptat pe frontul rusesc, în Polonia rusească. Din toamna anului 1914, în care timp dispărutul se afla pe câmpul de luptă, în Polonia rusească, şi până în prezent, lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Casandrei Palagiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mendel Feingold, născut în Crasna Ilschi, la 4 mai 1880, ar fi murit la 27 februarie 1915, pe înălţimea Crivei, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Raisei Feingold, mama celui dispărut, procedura pentru declararea morţii”.

„Ştefan Mariuţac a lui Gheorghe, născut în Boian, la 7 septembrie 1854, să fi murit, în luna lui septembrie 1917, în Rusia, şi Maria Mariuţac, născută Svecla, în Boian, la 23 decembrie 1897, să fi murit în luna lui iunie 1917, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ioanei a lui Dimitrie Harasim, procedura pentru declararea morţii celor dispăruţi”.

„Nicolai a lui Ştefan Mostiuc, născut în Slobozia Rarancei, la 10 noiembrie 1891, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul nr. 41 de Infanterie şi a plecat, cu acest regiment, pe frontul rusesc. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnicei Mostiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Aftanasei Doubei, născut în Voloca, la 5 aprilie 1881, a fost intrat, cu ocazia mobilizării generale, în serviciul militar. Îmbolnăvindu-se în Müzzuschlag, să fi murit la începutul lunii februarie 1915. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ioanei Douhei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Vasile Dronec, născut în Zastavna, la 1 iunie 1877, a plecat la război şi, ajungând în captivitate la moscali, să fi murit într-un spital din Portova, Rusia, în anul 1916. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Dronec, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Alexa a lui Daniil Malanciuc, născut în Gavrileşti, la 4 martie 1885, a plecat, în 1 august 1914, la război şi, ajungând în captivitate la italieni, se îmbolnăvise şi să fi murit într-un spital din Sassoferrato, Italia, cam în luna mai 1919. Până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Saftei Malanciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Procopie Biliciuc, născut în Volcineţ, la 17 august 1883, a fost chemat, în vara anului 1916, la arme şi, de atunci, e dispărut, nesosind, până în prezent, nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eudochiei Biliciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Grigori Burechailo, născut în Repujineţ, la 27 noiembrie 1893, să fi murit în Czehlowka, gubernia Katerinoslaw, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea fraţilor şi surorilor Parasca Hobelit, Ierena Lesco, Maria Kizeina şi Gheorghe Burechailo, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Emanuil a lui Gheorghe Scîntei, născut în Rarancea, la 19 august 1879, a fost înrolat, în primăvara anului 1915, în armata austriacă şi a plecat, după două luni, la frontul rusesc, în Galiţia, unde a luat parte la luptele contra ruşilor. De atunci lipseşte orice informaţie despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Vasilca Scîntei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Alexie Blezniuc, născut în Revna pe Ceremuş, la 20 septembrie 1883, a intrat, odată cu izbucnirea războiului, în 1914, în serviciul militar şi a luat parte la o luptă lângă Halicz, în Galiţia, în toamna anului 1915. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Anastasiei Blezniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Georgi a lui Sava Haraga, născut în Flondoreni, la 13 ianuarie 1856, a fost înrolat, în anul 1876, în armata austriacă şi a plecat, în anul 1879, la război. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Vasilcei Mosteiczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Peter a lui Iacob Schmidt, născut în Cernăuţi, la 29 noiembrie 1873, a fost înrolat, în august 1914, în armata austriacă şi a luat parte la luptele din Polonia rusească, de unde a scris, ultima dată, în anul 1916. De atunci n-a dat nici un semn de viaţă. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Dnei Rosalia Schmidt, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Corneli a lui Nicolai Şumca, născut în Malatineţ, la 9 septembrie 1885, să fi murit, la 16 septembrie 1918, în Sascaton, Canada, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale Sanda Şumca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Filip Tatarciuc, născut în Buda, la 16 iulie 1890, să fi murit, în februarie 1916, în Perm, Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnica Tatarciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Ştefan Roznowski, născut în Zwineace, la 2 faur 1887, s-a aflat, în anul 1917, în spitalul pentru alienaţi din Kulparkow, de lângă Lemberg, şi a părăsit acest spital, cu ocazia luptelor în jurul oraşului Lemberg, în vara anului 1915. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Parascei Roznowski, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Iacob a lui Heinrich Huber, născut în Cernăuţi, la 18 iulie 1891, ar fi murit în noiembrie 1914, în Polonia rusească, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Huber, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Vasel Serna, născut în Revacăuţi, la 12 septembrie 1882, ar fi murit la 15 ianuarie 1916, în Canmorc, Canada, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Catarinei Serna, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Josef a lui Ştefan Janczewski, născut în Kuty, la 19 martie 1887, a plecat, în august 1914, la război şi ar fi picat în luptă, pe frontul rusesc, în toamna anului 1915. Din 18 noiembrie 1918 şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Amaliei Janczewski, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Georgi a lui Nicolai Scântei, născut în Rarancea, la 23 aprilie 1889, a plecat la război şi e dispărut de la finea lunii august 1914, luând parte la lupta de la Zaleşcichi. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Sandei Scântei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Teodor Burdeniuc, născut în Rarancea, la 12 februarie 1890, ar fi picat în primăvara 1915, în munţii Carpaţilor, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Burdeniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Johann Rumpel, din Ilişeşti, a participat la război şi să fi căzut în anul 1915, într-o luptă din Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Rumpel, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Heinrich a lui Johann Armbrüster, din Ilişeşti, la 1 iunie 1877, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, lângă Görz, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Katarina a lui Heinrich Armbrüster, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Toader Vultur, din Băişeşti, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, lângă Boian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalena a lui Nicolai Vultur, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Costan a lui Ilie Russu, din Vicovul de Sus, a participat la război şi ar fi murit, într-un spital, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anna Russu, născută Mironovici, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Constantin a lui Gheorghe Butnar, din St. Ilie, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Varvara a lui Constantin Butnar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gheorghe a lui Maftei Pârghie, din Gălăneşti, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă, pe frontul rusesc, în anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalina a lui Gheorghe Pârghie, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru Hojbota, din Părteştii de Sus, a participat la război şi ar fi murit într-un spital, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anna Hojbota, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Simion a lui Toader Sauciuc, din Pătrăuţi pe Suceava, a participat la război şi ar fi căzut, într-o luptă în Carpaţi, în anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Iftemia a lui Simion Sauciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Pavel Popescul, din Bădeuţi, a participat la război şi ar fi murit, într-un spital la Viena, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Aftira a lui Pavel Popescul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Silvestru a lui Ioan a lui Domitru Lungu, din Părteştii de Jos, a participat la război şi ar fi murit la Albania, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eleana a lui Silvestru a lui Ioan Lungu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Gherasim Ursan, din Arbora, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Floarea a lui Vasile Ursan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui George Cuşniriuc, născut la Rarancea, la 14 august 1872, ar fi murit la Gmünd, la finea lui ianuarie 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Vasilkei Cuşniriuc, născută Ungurean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„George a lui George Poliovei, născut în Costeşti, la 19 martie stil vechi 1884, să fi murit în toamna 1915, în Ottawa, Canada, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eufrozinei Poliovei, născută Ungurean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Johan Mai, din Ilişeşti, care a participat la război, să fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Mai, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[1].

1914: Flűchtlinge aus der Bukowina am Elektrotrain

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 18, Cernăuţi, 15 iunie nou 1921, pp. 232-240

BUCOVINA UNIRII CU ŢARA No Comments Dec 31

Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XI)

Mărgineni, în mai 1918

„Teodor a lui Vasile Stefaniuc, născut la 14 ianuarie 1885, fost domiciliat în comuna Roşa, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, la Batalionul de Vânători nr. 27 şi a plecat la frontul rusesc, unde ar fi picat în noiembrie sau decembrie 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Savina Stefaniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ştefan a lui Francisc Banachovschi, născut în Flondoreni la 9 decembrie 1888, a plecat, în mai 1915, la război şi ar fi murit pe Monte Lemerle, în Italia, la 18 iunie 1916, lipsind, de atunci şi până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţia legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Banachovschi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ion a lui Gheorghe Frunză, născut la Igeşti, la 1 aprilie 1888, chemat, în august 1914, sub arme, a luptat în Polonia rusească, la Karliad-Hromalod şi ar fi murit acolo la 19 noiembrie 1914. Până în prezent lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Aurorei Frunză, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Michael a lui Ioan Dubis, născut în Dubova, la 8 august 1881, a fost înrolat în anul 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 22 de Infanterie, a participat la lupta contra ruşilor, pe lângă Halicz, în Galiţia, şi să fi fost grav rănit acolo, în septembrie 1914. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Dubis, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„George a lui Ioan Ocruşco, născut în Bila, la 12 ianuarie 1877, să fi murit, în mai 1917, în Şipot, Regatul vechi, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut, la cererea Ielenei a lui George Ocruşco”.

„Grigori a lui Parftemi Covaliuc, născut în Onut, la 4 aprilie 1891, să fi murit, la 15 august 1915, în Mitcău, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut, la cererea lui Partfemi Covaliuc şi Anilei Covaliuc a lui Partfemi”.

„Toader a lui Ştefan Zawaliuk, născut în Samuşin, ar fi murit în anul 1915, în Samuşin, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut, la cererea Mariei Kresko”.

„Toader a lui Gheorghe Nastasi, din Pătrăuţi pe Suceava, care a participat la război şi să fi căzut în anul 1914, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Măriuca a lui Toader Nastasi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan Antonessi, din St. Ilie, a participat la război şi de dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Saveta a lui Pavel Cerlinca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Pavel Nica, din Tişăuţi, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Galafira a lui Dumitru Nica, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Josef Bindl, din Tişăuţi, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1916, lângă Mesticăneşti (Mestecăniş – n. n.), după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Procuraturei de finanţe, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Vasile Ticşa, din Vatra Dornei, care a participat la război şi ar fi murit în anul 1916, într-un spital din Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anghelina a lui Nicolai Ticşa, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Todosi Bondari, din Drăgoieşti, care a participat la război şi ar fi murit pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Todosi Bondari, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petre a lui Spiridon Ilişoi, din Volovăţ, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1915, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Petre Ilişoi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Franz Presser din Satulmare a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Adolfine Presser, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Grigori a lui Isail Popescul, din Horodnicul de Jos, care a participat la război şi să fi căzut pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Catarina a lui Grigori Popoescul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Petre Ileţchi, din Ipoteşti, care a participat la război şi să fi căzut pe frontul italian, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica a lui Nicolai Ileţchi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Zaharie Holbura, din Cajvana, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă contra ruşilor, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Sofronia a lui Vasile Holbura, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Alexandru a lui Gheorghe Caziuc, din Mitocul Dragomirnei, care ar fi murit în anul 1914, într-un spital, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea surorilor sale, Ileana Matiescu, născută Caziuc, şi Domnica a lui Ioan Reşcu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

Vijniţa, în 1918: Ruina fostei gări

„Filip a lui Andrei Fediuc, născut în Negostina, la 11 octombrie 1887, a plecat, în august 1914, la război şi ar fi murit, într-o luptă din Carpaţi, în toamna anului 1915. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea lui Andrei Fediuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Alexa Melniciuc, născut în Lujeni, la 25 noiembrie 1884, a plecat la război şi, luptând pe frontul italian, să fi murit în luptă, în anul 1916. Din acel moment şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Catarinei Melniciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„German a lui Gheorghe Tcaciuc, născut în Volcineţ, la 12 mai 1881, a fost chemat, în august 1914, sub arme şi a luat parte la luptele din Galiţia din toamna anului 1914. De la ziua înrolării sale şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Tcaciuc a lui German, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Rudolf a lui Ioan Neumar, născut în 6 octombrie 1886, cu domiciliul din urmă în Cernăuţi, strada Ritt, în anul 1914, ca sergent I. R. 64, fu luat ca prizonier de război în Rusia, unde să fi murit el în 28 faur 1915 de tifos. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Katarina Neumar, născută Schmid, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile Dwicznyczuk, născut în Şirăuţii de Sus, la 17 decembrie 1888, chemat fiind sub arme, în august 1914, ar fi picat în Carpaţi, pe timpul Paştelor 1915, lipsind până în prezent orice ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Domkai Dwicznyczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Toader Ciornei, născut în Zelenău, la 14 august 1877, ar fi murit la finea lui decembrie 1914, lângă Pătrăuţi pe Suceava, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Ciornei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„George a lui Ion Doubeniciuc, născut în Rogojeşti, la 7 martie 1882, chemat sub arme, ar fi murit în captivitate italiană, în localitatea Areiana, lângă Roma, la finea lui februarie 1918, în spital, răpus de o boală. Până în prezent, nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Ecaterinei Doubericiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Iustin a lui Ioan Danilevici, născut în Oşechlib, la 25 mai 1889, ar fi murit la 2 august 1915, lângă Halici, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Danilevici, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mihai a lui George Zahariuc, născut în Tărăşeni, la 1o noiembrie 1872, a plecat, în august 1916, la război şi ar fi murit, în luptă, pe Monte Carlo, în iunie 1918. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Zamfirei Zahariuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Ştefan Taşciuc, născut în Cotul lui Strileţchi, la 19 noiembrie 1878, a plecat, la izbucnirea războiului mondial, la război şi, apoi, în captivitate la ruşi ar fi murit, bolnav de tifos de stomac, într-un spital din Serzan, lângă Volga, în iarna anului 1915. Până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Ierenei Taşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilisei a lui Vasile Iurco, născut la 16 septembrie 1871, la Boian, ar fi murit, în aprilie 1917, în Perin, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria a lui Ilisei Iurco, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Victor a lui Nichita Todosi, din Vicovul de Jos, care a participat la război şi să fi murit, ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paraschiva a lui Victor Todosi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Gavril Civată, din Bilca, a participat la război şi ar fi murit, în prinsoare în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Iuona a lui Toader Civată, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Josef a lui Aadalbert Boczar, născut în anul 1881, s-a prezentat la serviciul militar în iunie 1916 şi ar fi murit, în un spital, în august 1917, în Ungaria. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Josefinei Boczar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Avachum a lui Nicolai Curea, din Marginea, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1915, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paraschiva a lui Avachum Curea, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ambros Palko, din Gura Putnei, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Melanie Palko, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Timoteu Medviciuc, din Rus pe Boul, a participat la război şi e dispărut din anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Sofia Medviciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Mihalachi Bujorean, din Bosance, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Marinca Bujorean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Grigori Struţi, din Răuseni, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă lângă Rarance, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalina a lui Ioan Struţi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Precop a lui Todor Chifan, din Vicovul de Jos, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ileana a lui Precop Chifan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasili a lui Toador Gheorghiţa, din Vicovul de Sus, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1915, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea fratelui său, Dumitru Gheorghiţa, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Pentelei a lui Ioan Guliciuc, din Ipoteşti, a participat la război şi să fi murit într-un spital, în Krakau, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Margiola Guliciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[2].