Cântecul popasului în poeme: Cameliei Ignat
*
Chemarea primăverii mă-mpresoară:
arzându-mă cu-o aripă subţire
mesteacănul a început să-mi ceară
eu să-l trezesc în somnul unui mire
la ceasul potrivit pentru o nuntă
imaginată doar de înviere,
apoi copacii toţi vin şi se-ncruntă
*
Imenşi ciopliţi în pietrele tăcerii:
gata, le zic, puneţi-vă veşmântul
nechibzuit al trecerii prin vreme!,
apoi şi eu îmi potrivesc cuvântul
târziu pentru popasul în poeme.