Bibliografia ignorată a memoriei Bucovinei (final) | Dragusanul.ro

Bibliografia ignorată a memoriei Bucovinei (final)

Cernăuţi, 1894

Bucovina formează, de asemenea, un bogat domeniu de cercetare în relațiile istorice și preistorice. Grija arheologiei a fost susținută de Societatea antropologică şi de Comisia Centrală pentru Studiul și Conservarea Artelor și Monumentelor, încurajată de acesta din urmă, în special prin numirea conservatorilor. Domnii J. von Gutter, D. Isopescul, H. Klauser și C. Romstorfer au redat, întotdeauna cu fidelitate, fiecare descoperire în „Mittheilungen“ der k. k. Centralcommission Nachricht (vezi Jahr­gang VI. ff.). De asemenea, Romstorfer a întocmit rapoarte sumare, precum: „Constatări în Bucovina” (Funde in der Bukowina, Mitth. der k. k. Central-Commission. XV. 1889. S. 32-33), „Tipuri de biserici monahale din Bucovina” (Typus der Klosterkirchen in der Bukowina, Ibid., XVI, 1890). 47-53), „Siret ca sit al cercetărilor arheologice” (Sereth als Fundort archäologischer Gegenstände , Ibid., XVII, 1891, p. 80-83), „Biserici gr. or. vechi. Biserica parohială din Revna“ (Die alte gr.-or. Pfarrkirche in Rewna, ibid., Nu 245, p. 251-252), „Bisericile parohiale greco-orientale din Solca și Arbore“ (Die griechisch-orientalisehen Pfarrkirchen in Solka und Arbora, Ibid., XVIII, 1892, p. 44-47), „Ornamente de aur de la Merezei din Bucovina“ (Goldschmuck aus Merezei in der Bukowina, Ibid., Xix. 1893, nu. 1, p. 65-66), „Monumentul tătarilor de lângă Vama” (Das Tatarendenkmal bei Wama, Ibid., Pp. 117-119) și „Muzeul de stat al Bucovinei” (Das Bukowinaer Landesmuseum, Wiener Zeitg. 1893, nr. 110).

 

Descrierea făcută de episcopul Melchisidec (mort în 28 mai 1892) în Analele Academiei de Științe din București (Annalele Academie Române, Ser. II, T. VII Secțiunea II 1886, p. 205-298) după vizitarea unor mănăstiri și biserici vechi din Bucovina („O vizită la mănăstiri și biserici antice din Bucovina”), apoi tratatul lui Eugen A. Kozak, intitulat „Rezultatele cercetărilor mele în Mănăstirea Suceviţa” (Resultate meiner Forschungen im Kloster Socawica, Archiv f. slav. Pilologie, herausg. von Jagic. Bd. XIV. S. 235-255 und XV. 8. 161-204), precum și descrierea bisericii Mirăuţi din Suczawa („Beserica Mirăuților den Suceava”, „Candela”, XI, 1892, p. 533-540, 600-612 și 669-679), de prof. Isidor von Onciul. În cele din urmă, comentariile lui D. Olinschi despre „die Alterthiümer der Bukowina” (Antichități în Bucovina, în buletinul geografic al Societăţii din București 1885), apoi două eseuri ale prof. E. Maximovici despre bisericile bucovinene, „Bisericele noastre” (Gazeta Bucovinei. 1892. nr. 84 și 94) și despre „Tipologia Hristos în arta bizantină, ținând cont de pictura bisericească“ (Christustypus in der byzantinischen Kunst in Berücksichtigung der heimischen Kirchenmalerei, Czernow Zeitg., 1893, nr. 80), și următoarele articole ale preotului din Milişăuţi Vasile Tomiuc, „Biserica din Bădeuţi și picturile în frescă descoperite în ea“ (Gazeta Bucovinei, 1892, 56 și 57), „Istoria satului Mileschoutz și ruinele descoperite ale locuinţei ispravnicului” (Ibid., 1893. Nr. 14 și 15), „Istoria bisericii și şi a satului Arborea“ (ibid., nr. 21) și „Din istoria bisericei de la Voroneţ“ (ibid., nr. 37 și 38) și, ultimele, dar nu în ultimul rând, articolele pe care le-a publicat Dr. R. F. Kaindl, în „Bukow. Rundschau ”(1890. nr. 880 și 909) și în „Bukow. Nachrichten“ (1890. nr. 607, 664 și 665), despre „Cabinetul de monede și colecția de antichități de la Universitatea din Cernăuți“ (das Münzcabinet und die Alterthümersammlung an der Universität Czernowitz) şi, respectiv, „Cabinetul de antichităţi de la Universitatea din Cernăuți“ (das Antiquitätencabinet an der Universität Czernowitz).

 

Revenind la istoria locurilor și a țării, întâlnim, mai întâi, două nume cunoscute: W. Schmidt și F. A. Wickenhauser. Lucrările „Memoriile istorice ale Sucevei” (Suczawa’s historische Denkwürdigkeiten, Czernowitz 1876) și „Romano-Catholici per Moldaviam episcopatus et rei Romano-Catholicae res gestae” (Budapest 1887) atestă cunoştinţe aprofundate; colecţia acestuia din urmă despre „Istoria și documentele despre mănăstirea Solca” (Geschichte und Urkunden des Klosters Solka, volumul al II-lea al lucrării „Moldova”, Czernowitz 1877), „Istoria mănăstirilor din Homor, Sf. Onufri, Horodnic și Pătrăuţi” (Geschichte der Klöster Homor, St. Onufri, Horodnik und Petroutz, Czernowitz 1881), „Istoria mănăstirilor Voroneţ și Putna“ (Geschichte der Klöster Woronetz und Putna,  Czernowitz 1886-1888), „Istoria episcopiei Rădăuţi și a mănăstirii Schitul Mare“ (Geschichte des Bisthums Radautz und des Klosters Gross-Skit, Czernowitz 1890) și colecţia de documente, intitulată „Câmpulung moldovenesc și rusesc şi imigrația lipovenilor“ (Moldauisch- und Russisch-Kimpolung und die Einwanderung der Lippowaner, Czernowitz 1891).

 

Aici aș dori să numesc doi cercetători mai tineri, fii ai Bucovinei: profesorul Dr. Dimitrie Onciul și Dr. R. F. Kaindl. Le mulțumim nu numai pentru multele tratate demne despre istoria Moldovei mai vechi, care nu sunt strict şi contribuții „la istoria Bucovinei” (Jahresbericht des k. k. Obergyranasiuras zu Czernowitz 1887. S. 3-29) și la „problema românească” ( Erster vol. II. 1887. Cartea a 2-a, pp. 277 la 294), acesta din urmă, cu excepția unei „Contribuţie la istoria orașului Cernăuți și a împrejurimilor sale” (Beitrage zur Geschichte der Stadt Czernowitz und ihrer Umgegend, Czernowitz 1888) și o contribuţie la istoria mijlocului secolului al XIV-lea, a publicat „Istoria Bucovinei” (Geschichte der Bukowina, Czernowitz 1888), precum şi frumosul studiu „Unde a avut loc prima ciocnire între huni și vizigoți?” (Mitth. d. Instituts f. österr. Geschichtsforschung. XII. 1891. S. 304 bis 311).

 

Celor doi cercetători sus-menționați li s-a alăturat un al treilea, profesor la Şcoala reală Daniel Werenka, tot un bucovinean. Aceasta se află în arhiva istoriei austriece (volumul 78, Viena 1892) cu lucrarea „Apariția și înflorirea Bucovinei. Timpul lui Mariei Tereza“ (Bukowina’s Entstehen und Aufblühen. Zeit Maria Theresias), o carte despre achiziția Bucovinei de către Austria, scrisă pe baza unui bogat material documentar, publicat în cele 17 rapoarte anuale ale școlii secundare inferioare de stat din districtul 5 al Vienei (1892), referitoare la „negocierile dintre Austria și Turcia, cu privire la achiziția districtului Bucovina“ (die Verhandlungen Österreichs mit der Türkei bezüglich der Erwerbung des Bukowiner Districts). Un alt bucovinean, prof. V. Prelicz, are publicată o „Istorie a orașului Siret și a antichităților sale” (Geschichte der Stadt Sereth und ihrer Alterthümer) în rapoartele anuale ale Școlii secundare din Siret (Sereth 1886).

 

Eu am publicat o „Schiță istorică” din Cernăuți (historischen Skizze, Österr. Städtebuch. Bd. II. Wien 1888. S. 1-6) și „Capitelul ales din cartea comemorativă a parohiei romano-catolice din Cernăuți” (Ausgewählten Capitelu aus dem Gedenkbuche der rümisch-kath. Pfarre zu Czernowitz, Czernowitz 1890), precum şi „Istoria achiziționării Bucovinei de către Austria” (Geschichte der Erwerbung der Bukowina durch Österreich, Czernowitz 1889).

 

În cele din urmă, o să mă refer la broșura deja menționată a prof. von Zieglauer, „Starea Bucovinei, la vremea ocoupaşiei austriece“ (Der Zustand der Bukowina zur Zeit der öster­reichischen Ocoupation), documentată mai ales în baza primului memorandum al generalului comandant. von Splény (Cernăuți 1888), și la câteva cărţi pentru cunoașterea greco-ortodoxiei. Scrierile bisericești, și anume „Credincioșii greci din Austria-Ungaria” (Die Griechisch-Gläubigen in Oesterreich-Ungarn), de H. J. Bidermann (Statistische Monatschrift X. Wien 1884. S. 380-413, 477-496), istoria Fondului Religionar a prof. Dr. J. von Onciul „Fundul religionar gr. or. al Bucovinei“ (Cernăuț 1891) și„Apologie Bisericii gr.-or. a Bucovinei“, I și II (Cernăuți 1885 și 1890), precum și replicile la această scriere, date de J. Szych, „Apologia ortodoxiei greceşti sau Biserica Bucovinei“ (Apologie der orthodox, gr.-or Kirche der Bukowina, Nr. I. und II. beleuchtet von einem gr.-kath. Seelsorger in der Bukowina“, Czernowitz 1890) și de S. Daszkiewicz, „Situația greco-ortodocşilor ruteni din arhiepiscopia Bucovinei“ (die Lage der gr.-or. Ruthenen in der Bukowiner Erzdiöcese, Cernăuți 1891).

 

Este necesar să se amintească lucrările cele mai remarcabile, care se referă la istoria generală națională și locală, precum și hărțile din această perioadă. Primele sunt: ​​„Nikotorija historiko-geograficzeskija swydinia o Bucovina“ (Câteva observații istorico-geografice despre Bucovina, Kiew 1875), de G. Kupczanko, apoi „Cercul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei“ (das Königreich Galizien und Lodomerien und das Herzogthum Bukowina, Wien 1884), de J. Jandaurek, „Statisticile grafice comparate în aplicarea lor în ducatul Bucovinei” (ver­gleichende graphische Statistik in ihrer Anwendung auf das Herzogthum Bu­kowina, Wien 1886), de CA Romstorfer și H. Wiglitzky, „Condițiile geografico-statistice ale Bucovinei” (die geographisch-statistischen Verhältnisse der Bukowina), de E. Worobkiewicz (Lemberg 1893) și deja menționata „Descrierea Bucovinei”, publicată de mine, cu texte din Splény (Czernowit 1893). Important este și „Raportul administrativ al capitalei Czernowitz pentru anii 1887-1890“ (Verwaltungsbericht der Landeshauptstadt Czernowitz“ für 1887-1890, Czernowitz 1889, 1890 și 1892), dar și istoricul cuvintelor „Bukowiner sau Bukowinaer?”, de prof. Th. Gartner: (Cernăuți 1889).

 

Printre reprezentările cartografice, la loc de frunte se află cele ale Institutului militar-geografic cezaro-crăiesc din Viena, care a publicat şi harta specială a Monarhiei austriece (Viena 1870 1: 75-000). De menționat sunt și „Harta de perete școlară a Ducatului Bucovinei” (Schul­wandkarte des Herzogthums Bukowina, Wien 1877. Fol. 1: 115.200), de M. von Baumgarten, și „Harta administrativă a Cercului Galiției și Lodomeria cu Marele Ducat de Cracovia și ţinuturile Auschwitz, Zator și Bucovina” (Administrativ-Karte von den Königreichen Galizien und Lodomerien mit dem Grossherzogthume Krakau und dem Her­zogthum Auschwitz, Zator und Bukowina, Wien 1880, 61 Bl. 1: 115.200), de B. Kummerer Ritter von Kummersberg. Acesta din urmă a publicat și un plan al oraşului Cernăuți (Wien 1880. fol. 1: 10.800). La o scară mai puţin mare (1: 5.760), planul acestui oraș a fost proiectat de L. West (Czenowitz 1888. fol. Chromolith.). Despre Cernăuți și împrejurimile sale există și o frumoasă hartă în relief. Acesta a fost realizată, în 1889, de E. Gottfried, căpitanul Regimentului 41 Infanterie și se află în Portofoliul militar cezaro-crăiesc din Cernăuți.

 

Pentru a nu ignora dovezile bibliografice, trebuie menționat faptul că R. F. Kaindl, în rapoartele de specialitate, a publicat sursele de care m-am folosit (Bukow. Rundschau, 1888, nr. 614 ff.), ca şi de cele din „Revista romanică” (romanischen Revue, VII 186-192 și 416-431, VIII p. 618-626). Despre vremurile mai vechi, din 1773, până în 1892, am consultat literatura culturală a Bucovinei în publicaţiile mele „Revista asupra cercetărilor despre naționala și folclorul Bucovinei după 1773” (Rückblick auf die For­schungen zur Landes- und Volkskunde der Bukowina seit 1773, Czernowitz 1892) și „Repertoriu despre literatura regională din Bucovina“ (Repertorium zur landeskundlichen Literatur der Bu­kowina, Czernowitz 1892)[1].

 

Cernăuţi, 1894

 

[1] Polek, Johann, Recenzie privind cercetările asupra pământului și obiceiurilor Bucovinei după 1773, în Maximovici, E.; Mikulicz, A.; Polek, Dr. J; Romstorfer, C. A.; Jahrbuch des Bucowiner Landes-Museum / 1893,Czernowitz 1893, pp. 17-20