October, 2014 | Dragusanul.ro - Part 13

Crux Dissimulata şi Vitalis Vitalia

Altarul Strămoşilor

Altarul Strămoşilor

*

Oricât de mândri am fi de “arta tradiţională românească” (nu există decât meşteşugul, nu şi arta, pentru că reproducerea neiniţiată şi neiniţiatică de simboluri nu înseamnă artă, arta născocind simboluri), dacă iscodim prin megieşii, ba chiar mai departe, nu ne rămâne decât să ridicăm steagul alb, în condiţiile inculturii patriotarde care ne caracterizează. Mai există o soluţie, dar asta presupune cunoaştere şi de Crux, şi de Crux Dissimulata, dar şi de Vitalis Vitalia, soluţie prin care am putea înfăţişa lumii frânturile de Datină primordială, pe care le mai conservăm (prin cântec, dans, artizanat), ca fiind “chemarea strămoşilor tuturor”.  Dacă ne vom cunoaşte altarele şi ne vom regăsi daina (doina), poate că şi străbunii ne vor auzi.

*

Nu intenţionez, acum, să vă povestesc nimic din ceea ce ştiu, iar imaginea de mai sus, care seamănă izbitor cu capetele oului încondeiat de români şi de huţuli, dar şi cu tot felul de motive florale din scoarţe, lăicere, ştergare şi cusături pe ii, nu-i decât “Altarul Strămoşilor”, în reprezentarea tradiţională mongolă. Cum se face faptul că şi păgânii mongoli aveau cele două cruci intersectate şi toată ornamentaţia dreptliniară specifică, după Blaga, civilizaţiei celtice (dar şi Blaga se înşelase) şi, apoi, creştine, încercaţi să intuiţi, până o să vă povestesc eu.

*

Deocamdată vreau să vă arăt cum arată, la diverse popoare ale lumii, “Vitalis Vitalia” sau, într-o altă perspectivă simbolică, dubla natură pământească şi dumnezeiască a fiinţelor umane:

*

Vitalis Vitalia sau Dubla Natură umană

Vitalis Vitalia sau Dubla Natură umană

*

Simbolistica florii în opt petale, şi calendar lunar, şi primăvară, şi sămânţă a vieţii, şi arbore cosmic, şi sens cosmic, Altar al Strămoşilor, şi încă o altă mulţime de simboluri (limbajul ritmicităţii presupunea semnificaţii multiple, pentru a anula desluşirile), pe care o vedeţi şi pe capetele ouălor încondeiate de români şi de huţuli, dar şi pe:

*

Altarul Strămoşilor

Altarul Strămoşilor

*

O ultimă precizare: între Strămoşi şi Străbuni nu există nici o sinonimie, Străbunii fiind doar continuatorii Strămoşilor, vergile de legătură dintre noi şi strămoşi sau frânghiile cosmice, cum le puteţi vedea în “Altarul Austria”, dintr-un tezaur vienez.


PLUS brădăţan dumi TV-aul lui Băişanu

Dumitru Brădăţan: Eu... inimă... hă-hă!... Eu... Hă-hă!...

Dumitru Brădăţan: Eu… inimă… hă-hă!… Eu… Hă-hă!…

*

Rareori fac prostia să butonez înspre tembeleviziunile locale, la care au ce vedea doar nevestele politicienilor din urbe (proşti, dar mulţi!), dar, în seara asta, dând cu ochii de Tiberiu Cosovan, hai să mă uit la PLUS TV-aul lui Băişanu. În prim-plan, Dumitru Brădăţan, care tocmai mărturisea că, dacă i-ar spune cineva că-i inteligent, s-ar simţi insultat. De acord cu el, că prea dă în gropi!

*

Apoi o ia pe arătura inimii albăstrite de bigotim greţos, năucită de o ortodoxie leşinată din vodca suptă mai acuşi, şi dă-i cu inima, şi hă-hă-hă!, şi iar cu inima, şi iar cu hă-hă-hă!, de n-avu timp bietul Cosovan, într-un ceas întreg, să spună măcar o propoziţie întreagă. Nu-i bai! Că-aşa-i cu tem-bello-gallica-mediatorii…

*

Dar, dacă tot te-a apucat de brăcinari amocul inimii ortodoxe, ce-ar fi, Înalte Prea Sforăitorule Dumi Brădăţan, dacă te-ar îndemna evlavioasa ta inimioară ortodoxă să-mi dai purcoaiele cu parale europene (via I. T. Lazăr), pe care le-ai încasat tu, pentru o monografie pe care am scris-o eu?


Cântecul prăbuşirii verbului: lui Carmen Agoutin

*

Ca să-nţeleg, în pietre am cioplit

arsura unui verb în pâlpâire

rămas pe masa mea drept asfinţit

misterios în ce-i îndreptăţire,

era târziu şi-am azvârlit spre cer

nepăsător cu pietrele cioplite,

*

Apoi am aşteptat şi-am prins să sper

gândind că o să-mi cadă în cuţite

o piatră doar, cu verbul meu în ea,

uitat acolo ca o rugăciune,

târziu de tot, rostogolita stea

incendia căderile în lume

numai cu verbul – însăşi viaţa mea.


Somnul urnaţiunii naşte monştri V

Candidaţii la Preşedinţie: Daţi-ne câte-un vot, să ne luăm şi noi o pâine!

Candidaţii la Preşedinţie: Daţi-ne câte-un vot, să ne luăm şi noi o pâine!

*

Vin parcă bătuţi de soartă

pricăliţi conducători

şi cerşesc din poartă-n poartă

să ne facă… cerşetori!


Somnul urnaţiunii naşte monştri IV

Electoratul român: Ce, noi nu ne plagiem în alegeri?

Electoratul român: Ce, noi nu ne plagiem în alegeri?

*

Biata naţie română,

vrând să prindă în osânză,

pune lupi paznici la stână

şi nu-i iese mare brânză!


Pagina 13 din 17« Prima...1112131415...Ultima »