1940: Români, împotriva românismului

După retragerea trupelor româneşti din nordul Bucocovinei şi din Basarabia, împotriva românilor din aceste provincii a început o aprigă prigoană bolşevică, declanşată de colaboraţionişti, care aveau să fie judecaţi în lipsă, până în 1942, retrăgându-li-se cetăţenia română, în baza „dispoziţiunite art. 10 şi 292 din decretul-lege Nr. 3.012 din 1942, publicat în Monitorul Oficial Nr. 205 din 5 Septemvrie 1940” şi a „art. 1 din decretul-lege Nr. 3.862 din 1939, publicat în Monitorul Oficial Nr. 248 din 26 Octomvrie 1939”. Deciziile de denunţare a colaboraţioniştilor şi de retragere a cetăţeniei române erau semnate de ministrul secretar de stat Paul Porumboiu, dar faptele şi identitatea celor trecuţi în rândul „Trădătorilor Necunoscuţi” – ca să folosesc o trimitere la şi mai nedreapta găselniţă a „Eroilor Necunoscuţi”, zac neştiute, sub colbul uitării, în mărturiile vremii, pecetea suferinţei fiind atribuită doar sovieticilor, nu şi delatorilor care, şi datorită şanselor parvenirii, şi din pricina nevoii de răfuieli personale, iar uneori şi din idealism politic neinspirat (speranţa deşartă într-o societate dreaptă, cea comunistă), s-au făcut vinovaţi de crimă împotriva românismului. Mulţi dintre ei s-au pierdut prin hăţişurile însângerate ale războiului şi au fost, ulterior, cu prilejul constatării decesului, eroi necunoscuţi, iar alţii s-au întors, în 1944, cu armatele bolşevice, ca să continue terorizarea celor din neamul lor, ucişi sau deportaţi pe nedrept. Doar pentru a înlătura confuziile, am hotărât să adun aceste nume de trădători de Neam şi Ţară, pentru că, din câte am văzut până acum, cei mai mulţi dintre ei nu erau străini, ci români, întocmind o listă cu „români, împotriva românismului”, urmând să înţeleg cine anume sunt cei responsabili de masacrul de la Fântâna Albă. Victimele ne sunt cunoscute, datorită strădaniilor regretatului Dumitru Covalciuc, dar călăii, încă nu. Şi nu e drept.

Şi ei au fost responsabili pentru masacrul de la Fântâna Albă: Berezovschi Ilie, din com. Corceşti, jud. Storojineţ, „ca primar, numit de ruşi în comuna sa, s-a purtat aspru cu populaţiunea română, pe care o punea la munci grele şi a contribuit la prinderea şi împuşcarea, în Aprilie 1941, a unui mare număr de români bucovineni, care organizaseră să treacă în masă în România liberă”; Babiuc I. Gheorghe şi Burlă Sofronie, ambii din com. Budineţ, jud. Storojineţ, „ca funcţionari şi oameni de încredere ai regimului sovietic, au denunţat pe locuitorii români care vroiau să treacă graniţa în Vechinl Regat, locuitori care, fiind prinşi de autorităţile ruseşti, au fost împuşcaţi”; Ioan Buhnea şi Tănase Colotelo, din com. Cerepcăuţi, jud. Rădăuţi, „fiind agenţi secreţi ai ruşilor, urmăreau pe bunii români care, neputând îndura viaţa sub regimul bolşevic, vroiau să treacă frontiera în Vechiul Regat şi, după ce-i prădau de tot ce aveau asupra lor, îi dădeau pe mâna autorităţilor sovietice ”; Vasile T. Larionov, Grigorie A. Evseidov, Fadei P. Olimpov, Ermil I. Deiov şi Iacob Micheiu, toţi din com. Fântâna Albă, jud. Rădăuţi, „fiind, sub ruşi, membri în comitetul comunal, s-au purtat rău cu bunii români, indicând autorităţilor sovietice persoanele ce trebuiau deportate, şi au vorbit în public împotriva Statului Român, spunând că românii nu vor mai veni înapoi”.

Monitorul Oficial, nr. 80 din 8 aprilie 1942, p. 2770 – BUCOVINA:

Ilie Lutaniuc, din com. Cireş, jud. Storojineş, „în calitate de primar al com. Cireş, sub regimal sovietic, a ţinut cuvântări în care a adus ofense Statului Român şi a contribuit la deportarea a peste 40 familii dintre cei mai buni locuitori ai comunei sale”.

Monitorul Oficial, nr. 126 din 3 iunie 1942, p. 4659 – BUCOVINA:

Hrehoreac Tudose, din com. Ispas, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic a făcut propagandă comunistă, ţinând cuvântări, prin care insulta biserica, Statul şi poporul român, totodată făcându-se vinovat şi de deportarea mai multor familii din citata comună”.

Monitorul Oficial, nr. 128 din 5 iunie 1942, pp. 4741, 4742 – BUCOVINA:

Lucec Grigore a lui Procop, din com. Ispas, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic a făcut propagandă comunistă şi, în cuvântările pe care le ţinea, aducea ofense poporului şi Statului român”.

Monitorul Oficial, nr. 132 din 10 iunie 1942, p. 4854 – BUCOVINA:

Hunca Nicolae, din com. Stăneştii de Sus, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic, fiind ajutat de primar, a participat la toate adungrile publice, unde a luat cuvântul, spunând că Bucovina va rămâne veşnic sub stapânirea rusească”.

Monitorul Oficial, nr. 156 din 8 iulie 1942, pp. 5621-5623 – BUCOVINA:

Colomiciuc Nicolae, din com. Budineţ, jud. Storojineţ, „omul de încredere al ruşilor, a urmărit şi a contribuit la deportarea mai multor familii româneşti, făcând, în acelasi timp, propagandă antiromânească ş i elogiind programul comunist, iar în vara anului 1941, a luat cu forţa de la locuitori căruţe, pentru a fi folosite de armata rusească, în retragere”.

Babiuc I. Gheorghe şi Burlă Sofronie, ambii din com. Budineţ, jud. Storojineţ, „ca funcţionari şi oameni de încredere ai regimului sovietic, au denunţat pe locuitorii români care vroiau să treacă graniţa în Vechinl Regat, locuitori care, fiind prinşi de autorităţile ruseşti, au fost împuşcaţi”.

Mihai I. Uhrenovschi  şi Mihai Serehei, ambii din com. Ispas, jud. Storojineţ, „au fost comunişti ruşi înainte de a fi ocupată de ruşi Bucovina de Nord, iar după această dată au criticat în public regimul românesc, aducând injurii poporului şi Statului român… Uhrenovschi Mihai, sub regimul sovietic, a rupt tricolorul românesc de la toate instituţiile din citata comună, făcând, din partea roşie a steagului, drapele bolşevice, iar Serehei Mihai era în serviciul de spionaj al ruşilor mai înainte de anul 1940, trecând chiar fraudulos în Rusia, în luna februarie 1940, şi reîntorcându-se odată cu intrarea trupelor ruseşti în Bucovina”.

Zahariuc T. Ilie, din com. Petriceni, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic, a adus, în public, injurii neamului românesc, lăudând, în acelaşi timp, poporul rusesc”.

Monitorul Oficial, nr. 162 din 15 iulie 1942, pp. 5864-5867 – BUCOVINA:

Pentelei Puiu a lui Procop, din com. Stăneştii de Jos, jud. Storojineţ, „a primit cu bucurie trupele ruseşti, în iunie 1940, şi tot atunci s-a exprimat în public că steagul român nu va mai flutura în comuna sa, iar după această dată, ca funcţionar al regimului sovietic, s-a purtat rău cu populaţiunea care nu se supunea ordinelor lui, făcând, în acelaşi timp, intensă propagandă pentru înscrierea locuitorilor în colhoz”.

Puşcaş V. Nicolae, din com. Budeniş, jud. Storojineţ, „fiind în serviciul ruşilor şi ca om de încredere al acestora, urmărea pe bunii români, care voiau să se refugieze în Vechiul Regat, pe care îi denunţa autorităţitor sovietice, spre a fi deportaţi, iar dupa începerea ostilităţilor din vara anului 1941, a rechiziţionat caruţele locuitorilor, care au servit la salvarea întregului material de război sovietic şi la retragerea armatei roşii”.

Dumitru N. Guriuc, din com. Ispas, jud. Storojineţ, „sub regimul comunist, a denunţat pe foştii funcţionari ai Statului Român, care au fost apoi deportaţi de autorităţile ruseşti”.

Gheorghe A. Alexiuc şi Simion O. Sernic, ambii din com. Ispas, jud. Storojineţ, „ca funcţionari ai regimului sovietic, au semnalat autorităţilor ruseşti, spre a fi deportaţi, pe locuitorii români care erau contra acestui regim şi au adus, în public, ofense naţiunii române şi Statului Român”.

Liutec I. Simion, din oraşul Văscăuţi, jud. Storojineş, „ca funcţionar al regimului sovietic, s-a purtat rău cu populaţiunea română, pe care o silea să intre în colhozuri, contribuind totodată la deportarea mai multor locuitori înstăriţi”.

Monitorul Oficial, nr. 170 din 24 iulie 1942, pp. 6188-6192 – BUCOVINA:

Eugen P. Grijiuc, din com. Petriceni, jud. Storojineţ, „în iunie 1940 a primit cu mare bucurie trupele ruseşti, iar după:, această dată a făcut propa gandă antiromânească”.

Gheorghe Gherman zis Ghirucă, din com. Crasna de Jos, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic, se angaja să treacă pe români graniţa în Vechiul Regat, pe care apoi îi jefuia şi îi preda autorităţilor ruseşti, datorindu-i-se, în felul acesta, deportarea şi împuşcarea mai multor locuitori”.

Mihai Curcă, din com. Hliniţa, jud. Storojineţ, „sub regimul bobşevic, a fost un aprig propagator al idelurilor comuniste”.

Ilciuc Grigore, din com. Văşcăuţi, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic a ţinut mai multe cuvântări în public, prin care a proslăvit armata şi programul comunist, aducând în acelaşi timp critici regimului românesc”.

Berezovschi Ilie, din com. Corceşti, jud. Storojineţ, „ca primar, numit de ruşi în comuna sa, s-a purtat aspru cu populaţiunea română, pe care o punea la munci grele şi a contribuit la prinderea şi împuşcarea, în Aprilie 1941, a unui mare număr de români bucovineni, care organizaseră să treacă în masă în România liberă”.

Bojescu A. Petre, din com. Carapciu pe Siret, jud. Storojineţ, „ca funcţionar al regimului sovietic, a contribuit la deportarea mai multor familii românesti”.

Fediuc Vasile, din com. Petriceni, jud. Storojineţ, „ca funcţionar al regimului comunist, a contribuit la deportarea mai multor locuitori şi a făcut propagandă pentru înscrierea în colhoz şi înzestrarea armatei roşii”.

Harena Petre, din com. Călineşti pe Ceremuş, jud. Storojineţ, „ca funcţionar al regimului sovietic, a contribuit la deportarea unor locuitori români”.

Gherţun Ştefan, din com. Banila pe Ceremuş, jud. Storojineţ, „fiind membru în consiliul comunal, sub regimul comunist, a persecutat pe toţi românii care nu se încadrau în mişcarea comunistă şi care erau oameni înstăriţi”.

Clem Nicolae, din com. Zamostea, jud. Storojineţ, „ca funcţionar al regimului sovietic, a persecutat populaţiunea română, luând cu forţa pământul şi casa unora şi evacuând din casă pe preotul comunei, iar cu ocazia recensământului, ce s-a făcut de ruşi, a refuzat să înscrie ca români pe aeei ce se declarau ca atare şi a făcut, în acest timp, propagandă comunistă şi anti-religioasă”.

Eufrosina Babiuc, din com. Budeniţ, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic, şi-a însuşit diferite obiecte din gospodăriile locuitorilor români, care se refugiaseră în Vechiul Regat sau fuseseră deportaţi de ruşi”.

Monitorul Oficial, nr. 171 din 25 iulie 1942, pp. 6229-6235 – BUCOVINA:

Ioan Buhnea şi Tănase Colotelo, din com. Cerepcăuţi, jud. Rădăuţi, „fiind agenţi secreţi ai ruşilor, urmăreau pe bunii români care, neputând îndura viaţa sub regimul bolşevic, vroiau să treacă frontiera în Vechiul Regat şi, după ce-i prădau de tot ce aveau asupra lor, îi dădeau pe mâna autorităţilor sovietice ”.

Cuşnir Gheorghe, din com. Sadova, jud. Storojineţ, „ca şef al clubului comunist, a contribuit la deportarea mai multor familii românesti şi a spionat populaţiunea românească, denunţând pe cei ce nu simpatizau regimul bolşevic, făcând, în acelaşi timp, o intensă propagandă anti-românească”.

Mundreac Ioan şi Tonenciuc Ioan, ambii din com. Mihuceni, jud. Storojineţ, „ca funcţionari ai regimului sovietic, au fost mari duşmani ai românismului, contribuind la deportarea mai multor familii româneşti, şi au făcut propagandă comunistă”.

Cuzec Dumitru, din com. Petriceni, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietia a adus ofense armatei române, lăudând, în acelaşi timp, armata roşie, şi s-a exprimat în public că Bucovina este a bolşevicilor”.

Iftimiciuc Alexa, din com. Bobeşti, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic, a făcut intensă progapandă contra Statului român, căruia i-a adus grave ofense”.

Monitorul Oficial, nr. 176 din 31 iulie 1942, pp. 6460-6466 – BUCOVINA:

Crainic Vasile, din com. Văscăuţi, jud Storojineţ, „la intrarea trupelor ruseşti în comuna citată, în iunie 1940, a ţinut o cuvântare, prin care şi-a arătat mulţumirea că Bucovina a fost ocupată de ruşi, aducând, în acelaşi timp, critici şi injurii neamului şi administraţiei româneşti”.

Tănase Lazurea, din com. Petriceni, jud. Storojineţ, „fiind funcţionar al regimului sovietic, s-a exprimat adesea în public că de 20 dc ani aşteaptă pe bolsevici şi că e bucuros că au plecat românii”.

Mihai A. Dkurec şi Atanase M. Djurec, din com. Răstoace, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic au adus în public ofense naţiunii române şi au contribuit la deportarea celor mai buni gospodari din comună, făcând, în acest timp, propagandă anti-religioasă, jefuind casele ceelor deportaţi”.

Mandiuc Mihai, din com. Petriceni, jud. Storojineţ, „fiind, sub regimul sovietic, miliţian şi membru în organizaţia „Comsomol”, a luat parte la arestările locuitorilor români, care au fost apoi deportaţi, şi s-a exprimat în public că românii nu vor mai veni în Bucovina de Nord, spunând că va omorî pe românii care susţin contrariul”.

Andriuc Leon, din com. Ispas, jud. Storijineş, „fiind vechi comunist, a făcut propagandă pentru regimul sovietic, aducând, în acelaşi timp, injurii poporului român şi făcând propagandă anti-religioasă”.

Prepeliţă Niculae  şi Boreţ Gh. Tănase, ambii din com. Văscăuţi, jud. Storojineţ, „ca funcţionari ai regimului sovietic, au asuprit populaţiunea română, contribuind chiar la deportarea unor locuitori, şi au făcut, în acelaşi timp, propagandă comunistă”.

Gătej Constantin şi Lazăr Victor, ambii din com. Igeşti, jud. Storojineţ, „fiind agenţi secreţi ai ruşilor, au terorizat populaţiunea română, supunând-o la munci grele şi contribuind la deportarea multor români, manifestând, în acelaşi timp, mare simpatie pentru programul comunist”.

Monitorul Oficial, nr. 197 din 25 august 1942, pp. 7071, 7072 – BUCOVINA:

Catargiu Vasile, din com Corceşti, jud. Storojineţ, „fiind în serviciul bolşevicilor, a silit populatiunea română să subscrie bani pentru înzestrarea armatei roşii, spunând, în acelaşi timp, că este foarte mulţumit de viaţa dusă sub regimul sovietic”.

Moldovan Dumitru, din com. Corceşti, jud. Storojineţ, „ca funcţionar numit de ruşi, a terorizat populaţiunea română, pe care o forţa să dea cai şi căruţe pentra armata rusească şi să sape tranşee de apărare împotriva românilor”.

Monitorul Oficial, nr. 199 din 27 august 1942, pp. 7130, 7131 – BUCOVINA:

Vasile T. Larionov, Grigorie A. Evseidov, Fadei P. Olimpov, Ermil I. Deiov şi Iacob Micheiu, toţi din com. Fântâna Albă, jud. Rădăuţi, „fiind, sub ruşi, membri în comitetul comunal, s-au purtat rău cu bunii români, indicând autorităţilor sovietice persoanele ce trebuiau deportate, şi au vorbit în public împotriva Statului Român, spunând că românii nu vor mai veni înapoi”.

Dudeac Isidor, din com. Vijnicioara, jud. Storojineţ, „fiind numit de ruşi organizatorul tineretului comunist, a vorbit în public contra Statului Român, iar la începutul războiului s-a înrolat voluntar în armata roşie şi a luptat împotriva armatei româneşti, fapte pe care de altfel le recunoaşte singur, în declaraţiunea dată la Postul de jandarmi şi menţinută în faţa judecătoriei”.

Monitorul Oficial, nr. 162 din 15 iulie 1942, p. 5864 – HERŢA:

Gheorghe Ioan Vacariu, din satul Movila, jud. Dorohoi, „ocupând diferite funcţiuni sub regimul sovietic, s-a purtat rău cu populaţia de origine etnică română, datorindu-i-se deportarea a 19 familii din satul citat”.