1940: Basarabeni, împotriva românismului

Basarabia a fost, de-a lungul timpului, inclusiv în cel al stăpânirilor româneşti, ţara mucenică şi martiră. În perioada interbelică, administraţia românească a fost atât de neîndemânatecă şi de făloasă, încât i s-a dus buhul peste vremuri. Şi nu ştiu în ce măsură au putut basarabenii, vreodată, să aleagă, măcar la nivelul empatiei, în altceva decât între două rele. Lor, oamenilor de pe acest pământ pururi frământat şi nefericit dintre Prut şi Nistru, le port o mereu mărturisită admiraţie, datorită felului în care au izbutit, mereu, să biruie timpurile.

Tocmai de aceea, nu prea mă pot pronunţa asupra basarabenilor care aveau să fie judecaţi în lipsă, până în 1942, retrăgându-li-se cetăţenia română, în baza „dispoziţiunite art. 10 şi 292 din decretul-lege Nr. 3.012 din 1942, publicat în Monitorul Oficial Nr. 205 din 5 Septemvrie 1940” şi a „art. 1 din decretul-lege Nr. 3.862 din 1939, publicat în Monitorul Oficial Nr. 248 din 26 Octomvrie 1939”:

Monitorul Oficial, nr. 80 din 8 aprilie 1942, pp. 2770-2772 – BASARABIA:

Gheorghe Iacob Zeleniu, din com. Faraoani, jud. Cetatea Albă, „a organizat, cu mult fast, primirea autorităţilor sovietice la com. Faraoani, în vara anului 1940, şi a ţinut cuvântări, în care aducea laude regimului sovietic”.

Ferapont Andrişcov, din satul Aprodul Purice, com. Cleastiţa, jud. Cetatea Albă, „ca funcţionar al regimului sovietic, a ţinut cuvântări în care a criticat regimul românesc şi armata română, aducând laude regimului comunist şi armatei roşii”.

Pintilie Gaidargi, Afanasie Danagi, Cozma Fomiciov, Olga Agem, Mihail Taşci, Nicolae Bacaianov şi Nadelda Bacaianov, toţi din com. Cazaclia, jud. Cahul, „ca funcţionari ai regimului sovietic, au denunţat pe gospodarii de frunte, care apoi au fost deportaţi de autorităţile ruseşti, iar averea acestora au înstrăinat-o, şi au făcut propagandă comunistă, spunând că sunt bucuroşi că au scăpat de jugul românesc”.

Ion A. Crivoi, din com. Sturzeni, jud. Bălţi, „a adus injurii Statului şi armatei române, în decursul timpului cât Basarabia a fost sub ruşi, iar în timpul operaţiunilor din iulie 1941, a lăudat armata roşie, înjosind pe cea română şi germană, exprimându-se că românii nu vor mai călca pământul Basarabiei şi că armata sovietică va distruge România”.

Nicolae Dimov, din satul Vasile Stroescu, com. Cleaştiţa, jud. Cetatea Albă, „în timpul retragerii armatei române din Basarabia, a dezarmat ostaşi români şi a tras cu arma după ei, iar pe bolşevici i-a primit au steagul roşu, spunând că de 20 de ani aştepta pe fraţii săi”.

Olia Covaşa, din com. Purcari, jud. Cetatea Albă, „sub ocupaţiunea rusească, a ţinut cuvântări, în care, printre altele, aducea elogii regimului sovietic, criticând pe cel românesc, spunând că se simte fericit că a scăpat de robia românească”.

Sofronie Mihalciuc, din com. Dăncăuţi, jud. Hotin, „ca agent secret al poliţiei sovietice, a făcut în casa sa sediul de întâlnire a membrilor N. K. V. D., iar pe când se afla în casa unui consătean al său, văzând pe perete tablourile Familiei Regale Române, i-a spus să nu mai ţină pe „ţigani” în casă, căci, altfel, se va trezi în Siberia”.

Vasile Cislâi, din satul Româniţa (Voloşca) com. Secureni, jud. Hotin, „sub regimul sovietic, a făcut propagandă comunistă, fapt pe care îl recunoaşte singur, aducând totodată injurii naţiunii române, iar la retragerea trupelor ruseşti peste Nistru, a plecat cu acestea, după ce, mai întâi, a prădat cooperativa satului, reîntorcându-se mai târziu în comuna de origine”.

Serghei Neniţă, din com. Văratic, jud. Bălţi, „în timpul regimului sovietic, fiind preşedinte al comitetului sătesc, a persecutat pe locuitori, contribuind chiar la deportarea unora, aducând, în acelaşi timp, ofense naţiunii şi bisericii române”.

Vasile Protiuc, din com. Serbinţi, jud. Hotin, „sub regimul sovietic, ca membru al comitetului sătesc, a terorizat populaţia, făcând abuzuri şi ameninţând locuitorii cu deportarea, luând parte la jefuirea averilor celor refugiaţi şi la toate manifestaţiunile sovieticilor”.

Citac Vasile, din satul Vasile Stroescu, com. Cleaştiţa, jud. Cetatea Albă, „a fost preşedintele organizaţiei comuniste din satul Vasile Stroescu, în care calitate, luând cuvântul la adunări, se bătea cu pumnul în piept, spunând că, 22 de ani, a suferit sub regimul românesc şi că, sub ruşi, i-a venit timpul să se răzbune”.

Constantin Stareradov, din com. Iargara, jud. Cahul, „în ziua de 30 iunie 1940, împreună cu evrei din com. Iargara, a tras cu armele asupra unei unităţi de cavalerie română, obligând-o să lase pe teren două căruţe cu efecte militare, pe care această bandă le-a predat apoi autorităţilor sovietice”.

Monitorul Oficial, nr. 132 din 10 iunie 1942, pp. 4853, 4854 – BASARABIA:

Nichita Bujor, Ion Nazarcu şi Savin Pavel, toţi din com. Baraboi, jud. Bălţi, „în timpul regimului sovietic au ocupat diferite funcţiuni în poliţia secretă rusă, denunţând pe bunii români şi dând concursul autorităţilor sovietice ca să-i deporteze, luând, în acelaşi timp, cu forţa căruţele şi animalele de la populaţie pentru ruşi, chiar în timpul când teatrul operaţiunilor, începute în iunie 1941, era la marginea citatei comune”.

Dumitru C. Trufchin, din com. Cubei, jud. Cahul, „în urma denunţurilor făcute de susnumitul, autorităţile sovietice au deportat mai multe persoane din comuna menţionată”.

Chitaru I. Zinovie, din satul Foroşteni, jud. Hotin, „s-a purtat, în calitate de vicepreşedinte al comitetului sătesc, sub ruşi, foarte rău cu locuitorii, ameninţându-i cu denunţuri şi cu deportări, silindu-i, în felul acesta, să-i dea sume de bani”.

Monitorul Oficial, nr. 156 din 8 iulie 1942, pp. 5621-5623 – BASARABIA:

Ion Stanciu, Maria I. Stanciu, Ion Munteanu şi Vasile Dobre, toţi din com. Căplani, jud. Cetatea Albă, „deşi funcţionari ai Statului român, în iunie 1940, împreună cu mai mulţi evrei, au ieşit în întâmpinarea trupelor ruseşti, cu steaguri roşii în mâini, şi au adus, în acelaşi timp, ofense naţiunii române şi regimului românesc”.

Ştefan Serbate, din com. Comarova, şi dna Costâlneac Ivanov, Costâlneac Pavel Ivanovici şi Ioan Bujovschi, toţi din com. Resteu-Atache, jud. Hotin, „ca funcţionari ai regimului sovietic, s-au purtat rău cu populaţiunea română şi au făcut propagandă comunistă, aducând, în acelaşi timp, injurii poporului, Statului şi bisericii române”.

Ilie Rotaru, din satul Cofa, com. Leucăuţi, jud. Hotin, „sub regimul sovietic, a făcut propagandă comunistă, lăudând programul bolşevic şi aducând injurii poporului şi Statului român”.

Monitorul Oficial, nr. 162 din 15 iulie 1942, pp. 5863-5867 – BASARABIA:

Serghei Cazacenco, din com. Toceni, jud. Cahul, „sub regimul sovietic, a terorizat populaţiunea română, ameninţând-o cu împuşcarea”.

Andrei Avramov, din com. Comrat, jud. Tighina. „în calitate de agent secret al ruşilor, a denunţat autorităţilor sovietice pe mai mulţi locuitori, mai ales pe foştii funcţionari români, care au fost apoi deportaţi”.

Nicolae A. Podzernâi  şi Nichifor Gh. Rusnac, ambii din satul Stalineşti, jud. Hotin, „au făcut o intensă propagandă comunistă, iar la manifestaţiunile sovietice au ţinut discursuri, prin care lăudau regimul sovietic, aducând, în acelaşi timp, ofense Statului Român”.

Dumitru I. Dimov şi Petre Dimov, ambii din com. Albota, jud. Cahul, „Petre Dimov a vorbit la adunările sovietice, aducând ofense Statului Român, iar Dimitrie Dimov a silit pe locuitori să meargă la lucru, chiar şi în zilele de sărbătoare, ameninţându-i cu deportarea, în caz de refuz, iar la începutul ostilităţilor, din vara anului 1941, a cerut să fie mobilizat în aviaţia sovietică, spunând că îi sunt cunoscute regiuni importante din ţară”.

Alexandra Şişchin, din com. Ulmu, jud. Lăpuşna, „ca reprezentantă a femeilor, sub regimul sovietic, a făcut o întinsă propagandă comunistă, ponegrind, în acelaşi timp, Statul Român ţi biserica română, aşi a contribuit la deportarea unui locuitor român, denunţându-l autorităţilor ruseşti ca spion al românilor”.

Afanasie Ciornâi, din com. Poarta Neagră, jud. Hotin, „în iunie 1940, a primit cu flori trupele ruseşti, iar după această dată a ţinut adeseori cuvântări în public, prin care îndemna populaţiunea să lucreze pentru cornunişti, aducând, în acelaşi timp, injurii naţiunii şi Statului Român”.

Andrei Verhoveţchi, din com. Baccealia, jud. Tighina, „ca funcţionar al regimului sovietic, s-a purtat rău cu populaţiunea română, ameninţând pe locutorii înstăriţi cu deportarea”.

Buzian Atanasi, din com. Cotul Chiţaiului, jud. Ismail, „fiind ajutor de primar, sub regimul sovietic, a denunţat autorităţilor ruseşti pe un locuitor, care a fost apoi deportat, iar averea acestuia a împărţit-o celor pe care îi agrea, purtându-se rău cu populaţiunea română care refuza să-i ofere unele avantagii”.

Serghei V. Jalbă, din com. Costeşti, jud. Lăpuşna, „fiind funcţionar sub regimul sovietic, a făcut propagandă comunistă, aducând, în acelaşi timp, ofense naţiunii române, iar după începerea ostilităţilor din iunie 1941, a îndemnat şi chiar a terorizat pe locuitorii din citata comună ca să se înroleze în armata roşie, pentru a lupta contra românilor”.

Mihail D. Voinov, din com. Costeşti, jud. Lăpuşna, „în vara anului 1940, a primit trupele ruseşti cu pâine şi sare, ţinând şi un discurs, prin care a adus grave injurii Statului Român şi armatei române, fapt pentru care a şi fost condamnat de instanţele militare, iar dupä această dată, ca funcţionar al regimului sovietic, a făcut propagandă comunistă şi a contribuit la deportarea mai multor locuitori români”.

Constantin Tăbăcaru, din com. Filipeni, jud. Cahul, „în vara anului 1940, întâlnind un soldat român care se retrăgea spre Prut, i-a luat calul şi echipamentul”.

Monitorul Oficial, nr. 170 din 24 iulie 1942, pp. 6188-6192 – BASARABIA:

Vasile Siminov şi Vasile Guţul, din com. Ianăuţi, jud. Hotin, „ca funcţionari ai regimului sovietic, au asuprit populaţiunea română, contribuind chiar la deportarea unor foşti funcţionari români”.

Gheorghe Filip, din com. Nişcani, jud. Lăpuşna, „sub regimul sovietic, a ţinut cuvântări în public, prin care lăuda programul comunist, aducând în acelaşi timp injurii Ţării şi Neamului românesc”.

Damian Dumitru Mihalciuc, din satul Româniţa, com. Secureni, jud. Hotin, „vechi partizan comunist, motiv pentru care a stat în închisoare 9 ani, la intrarea armatelor ruseşti în Basarabia le-a ieşit în întâmpinare, cu steagul roşu, şi fiind numit primar, a făcut propagandă comunistă, aducând, în acelaşi timp, injurii Ţării şi Neamului Român, a denunţat pe bunii gospodari români, care au fost deportaţi, şi a batjocorit biserica şi credinţa Neamului”.

Pelaghea Kruk, din com. Marşeniţa, jud. Hotin, „îndeplinind mai multe funcţiuni, sub regimul sovietic, a făcut intensă propagandă comunistă şi anti-religioasă şi a dat informaţiuni agentilor N. K. V. D.-ului, în urma cărora mai mulţi români au fost deportaţi”.

Ciobarencu Ioan, Maruşevschi Feoctist, Vasile Criţchi, Vladimir Ciobarencu, Simion Boicu  şi Axenia Evicencu, toţi din satul Cerchez, jud. Cetatea Albă, „fiind funcţionari sub regimul sovietic, au denunţat agenţilor bolşevici pe locuitorii care simţeau româneşte şi care au fost apoi deportaţi”.

Pintilie Luţă, din com. Cărpeşti, jud. Cahul, „ca funcţionar al regimului sovietic, a denunţat pe mai mulţi locuitori români autorităţilor ruseşti, care apoi i-au deportat”.

Monitorul Oficial, nr. 171 din 25 iulie 1942, pp. 6229-6235 – BASARABIA:

Vladimir N. Lungu, Onisim Socolov, Petre I. Muncescu, Nastasia P. Cojocaru, Olga Efrim Mariţoi şi Turcanu D. Petre, toţi din com. Căinari, jud. Tighina, „fiind înscrişi în organizaţiunea „Comsomol”, au făcut propagandă anti-românească şi anti-religioasa”.

Ion Babin, din com. Boghiceni, jud. Lăpuşna, „sub regimul sovietic a făcut intensă propagandă comunistă şi a contribuit la deportarea mai multor familii româneşti”.

Gafiţa V. Coşmariuc, din satul Cristineşti, jud. Hotin, „fiind informatoarea sovieticilor, a făcut intensă propagandă în favoarea regimului sovietic şi a îndemnat şi silit pe locuitori să se înscrie în colhoz, denunţând autorităţilor ruseşti pe acei ce refuzau să o facă şi criticau această organizaţie”.

Bugaiciuc Vasile Nicolae, Râbac Petre Tudose, ambii din com. Resteu-Atache, şi Tcaci Eftimie, din com. Buzoviţa, jud. Hotin, „au primit cu bucurie trupele ruseşti, în vara anului 1940, iar după această dată, au făcut propagandă comunistă, injuriind, în acelaşi timp, naţiunea şi biserica română, şi purtându-se rău cu populaţiunea română care nu se supunea ordinelor lor, Bugaiciuc Nicolae făcându-se chiar vinovat de deportarea unor familii din satul lui”.

Ioan Vasile Moraru, din com. Şerbinţi, jud. Hotin, „în calitatea sa da funcţionar al regimului bolşevic, a ameninţat pe locuitorii români că îi va duce în Siberia, dacă nu vor executa ordinele lui, iar un locuitor a fost arestat şi condamnat de ruşi, în urma denunţului său”.

Vasile Petre Izvac, din com. Răchiţele, jud. Hotin, „fiind miliţian, sub regimul sovietic, a scos oamenii la corvezi, dezbrăcaţi şi desculţi, purtându-se rău cu ei, şi a făcut propagandă pentru bolşevici, împărţind ziare şi broşuri, lăudând armata roşie şi spunând că românii nu se vor mai întoarce în Basarabia”.

Vasile Pavel Dolghii, din com. Doljoc, jud. Hotin, „fiind numit de ruşi preşedinte al comitetului sătesc, a asuprit populaţiunea română şi a ţinut cuvântări, prin care lăuda armata roşie şi regimul sovietic, criticând, în acelaşi timp, pe cel românesc, iar din perdeaua de stofă roşie, de la uşa altarului, a făcut steag comunist”.

Andrei Alexandru Mârzac, din com. Pituşca, jud. Lăpuşna, „a fost agent secret al ruşilor, în care calitate a terorizat locuitorii din citata comună, ameninţându-i cu deportarea, iar la începerea ostilităţilor din iunie 1941, a dat concursul comuniştilor pentru a aresta un număr de 14 români, care au fost apoi împuşcaţi”.

Mihail Ignatiuc, din com. Hânceşti, jud. Lăpuşna, „fiind funcţionar sub regimul sovietic, a făcut o intensă propagandă comunistă printre locuitorii din comuna sa”.

Baclanov Simion şi Sevcanco Evghenie, ambii din satul Beni, jud. Cetatea Albă, „fiind, sub regimul sovietic, primul primar, iar cel de al doilea, agent informator, s-au purtat rău cu populaţiunea moldoveneasca şi au adus injurii conducerii româneşti”.

Vaclicenco Feoctist, Savastin Ioan, Ivacenco Petre, Hmelniţchi Mihail şi Romaniuc Ioan, toţi din com. Grigoreni, jud. Tighina, „în calitate de funcţionari ai regimului sovietic, au făcut intensă propaganda comunistă, aducând laude programului sovietic şi injurii bisericii şi Statului român”.

Dumitru Coadă, din com. Pituşca, jud. Lăpuşna, „fiind, sub regimul sovietic, agent de fisc şi secretar în selsovet, s-a purtat rău cu populaţiunea română şi a făcut propagandă comunistă, aducând, în acelaşi timp, injurii ţării româneşti, iar la începerea ostilităţilor din iunie 1941, a fost autorul moral al împuşcării unui număr de 14 locuitori români din com. Pituşca”.

Ion Gavril Bumbu, Bojinschi Vladimir, Socolov Vasiliţă, Socolov Onofrei, Peresnicenco Ion, Sârbu D. Dumitru, Alexandru Aftenie Hâncu şi Neculai Negrub, toţi din com. Căinari, jud. Tighina, „în timpul retragerii trupelor române din Basarabia, în anul 1940, s-au constituit în bandă şi au atacat pe ostaşii români, despărţiţi de unităţile lor, pe care îi dezarmau, luându-le tot echipamentul ce se găsea asupra lor”.

Euptatov Vasile, din com. Uspenca, jud. Cetatea Albă, „la venirea armatelor ruseşti în Basarabia, a fost numit şef miliţian secret, în care calitate a asuprit populaţia şi preoţii, iar la întrunirile bolşevice şi-a manifestat sentimentele sale de simpatie pentru regimul sovietic”.

Naum Ciupac, din com. Răchiţele, jud. Hotin, „fiind numit de ruşi vânzător la cooperativă, a distribuit mărfuri numai locuitorilor pe care îi agrea, persecutând pe gospodarii români, şi a făcut propagandă pentru statul şi regimul sovietic, preamărind armata roşie şi criticând pe cea româna”.

Macari Teacenco, din satul Marianca Mică, com. Manzburg, jud. Cetatea Albă, „la venirea armatelor ruseşti, le-a ieşit în întâmpinare cu pâine şi sare, urându-le bun sosit, iar după această dată, fiind numit primar, a ţinut discursuri, în adunările comuniste, aducând ofense Statului şi neamului românesc, şi a denunţat pe un locuitor autorităţilor sovietice, că ar avea armament, motiv pentru care a fost apoi deportat”.

Vera I. Bodorin, din com. Dondoşani, jud. Soroca, „ca preşedintă a selsovietului din citata comună, a denunţat pe mai mulţi locuitori români autorităţilor sovietice, care au fost apoi deportaţi, ţi a silit populaţia să dea cai şi căruţe armatei ruseşti, făcând, în acelaşi timp, propagandă pentru ca oamenii să se înscrie în colhoz şi contribuind la distrugerea materialului cumpărat de locuitori pentru construirea bisericii”.

Gheorghe Sipun, din com. Hânceşti, jud. Lăpuşna, „a fost, în timpul ocupaţiunii ruseşti şi după începerea războiului, agentul informativ al bolşevicilor, comunicându-le mişcările armatei române şi a făcut parte din echipa care a incendiat târgul Hânceşti”.

Afanase Harcovei, din satul Soloneţ, jud. Soroca, „în timpul retragerii armatei române din Basarabia, a luat cu forţa efectele militare din căruţa condusă de un soldat român şi a distrus portretele Familiei Regale, care se aflau în această căruţă, iar după această dată, fiind preşedinte al selsovietului, a împărţit averile marilor gospodari şi a contribuit la împuşcarea şi deportarea mai multor români”.

Monitorul Oficial, nr. 176 din 31 iulie 1942, pp. 6460-6466 – BASARABIA:

Priscepa Ştefan şi Picenco Sava, din satul Han-Casla, jud. Cetatea Albă, „au denunţat autorităţilor ruseşti pe un locuitor român, care, în iunie 1941, auzind că românii se apropie să intre în comuna sa, a rupt portretele lui Stalin şi celorlalţi conducători sovietici, locuitor ce a fost apoi arestat şi deportat”.

Jurcov Alexei, din Cetatea Albă, „în iunie 1940, întâlnind pe şeful său, care pleca la gară, spre a se refugia, i-a spus că de 20 ani aşteapta pe bolşevici, iar după această dată a făcut parte din batalionul de distrugere a oraşului Cetatea Albă, batalion care avea menirea să prindă spionii români şi să distrugă clădirile şi oraşul”.

Sfiridenco Andrei, din com. Chebabcea, jud. Cetatea Albă, „în vara anului 1940, când armatele române se retrăgeau din Basarabia, şi-a manifestat în public bucuria pentru venirea ruşilor şi a rupt portretele Familiei Regale, ce se aflau în localul primăriei, aducând, în acelaşi timp, ofense naţiunii române”.

Mihail Labuneţ, din satul Adameşti, jud. Cetatea Albă, „în iunie 1940, a primit cu mare bucurie trupele ruseşti, iar după această dată, ca funcţionar numit de ruşi, a făcut propagandă comunistă”.

Vasile Hagi, din com. Sadâc, jud. Cahul, „în timpul retragerii armatelor române din Basarabia, a dezbrăcat, cu forţa de vestoane trei soldaţi români, ce erau răzleţiţi de coloană”.

Gheorghe Corcodel, din com. Ulmu, jud. Lăpuşna, „ca şef al clubului comunist, numit de ruşi, îşi bătea joc de locuitori şi a făcut propagandă pentru regimul bolşevic, ponegrind în acelaşi timp poporul român”.

Radion Terzi, Timofte Haimana, Gavril Renchez şi Soltan Filip, toţi din com. Geamăna, jud. Tighina, „în calitatea lor de funcţionari ai regimului sovietic, au contribuit la deportarea bunilor români şi au făcut propagandă comunistă şi anti-religioasă”.

Mihail Iurcovschi, din com. Geamăna, jud. Tighina, „sub regimul sovietic a adus, în public, injurii Naţiunii Române”.

Zaharia Petre Moraru, din satul Cerna Mare, jud. Hotin, „sub regimul sovietic a ţinut cuvântări, prin care a proslăvit programul bolşevic, criticând, în acelaşi timp, Statul şi poporul român”.

Alexandru Litvin, din com. Stănileşti, jud. Hotin, „ca funcţionar al regimului sovietic, a făcut propagandă pentru ca locuitorii să se înscrie în colhoz şi a preamărit programul bolşevic, aducând, în acelaşi timp, ofense administraţiei româneşti”.

Simion Gruşetschi, din satul Gvăzdăuţi, com. Clocuşna, jud. Hotin, „la venirea bolşevicilor, i-a întâmpinat cu steag roşu şi flori, iar după această dată, fiind numit primar, a făcut dese adunări, cu care ocazie făcea propagandă comunistă şi aducea, în public, injurii Statului şi poporului român, a obligat populaţia română să se înscrie în colhoz, ameninţând-o cu deportarea, a denunţat pe bunii români, care au fost deportaţi, iar la începutul războiului, a forţat pe tinerii români să plece pe front ca voluntari în armata roşie”.

Neculai Mihail Apostol şi Vladimir Alexandru Litvineţ, ambii din com. Stănileşti, jud. Hotin, „fiind funcţionari sub regimul comunist, au făcut propagandă pentru sovietici, criticând şi ponegrind administraţia românească, şi au însărcinat pe bunii gospodari să se înscrie în colhoz, ameninţând cu deportarea pe acei ce refuzau să o facă”.

Grigore Michitiuc, din com. Secureni, jud. Hotin, „ca funcţionar al regimului sovietic, a silit populaţiunea română să se supună ordinelor sovieticilor, obligând-o să dea grâu şi sume mari pentru împrumutul armatei roşii, şi a ţinut cuvântări în public, prin care critica Statul Român, aducând ofense poporului român, iar în vara anului 1941 a ajutat trupele ruseşti, în retragere, procurând cai şi căruţe, luate prin vicleşug de la locuitori”.

Pastramă Vladimir şi Oleneac Teodor, ambii din com. Proscureni, jud. Bălţi, „sub regimul sovietic, fiind, într-o noapte, de pază, au prins 3 români, care vroiau să treacă fraudulos Prutul, în Vechiul Regat, şi i-au dat pe mâna autorităţilor ruseşti, tineri despre a căror soartă nu se ştie nimic”.

Iacob Lipovanciuc, din com. Ţăra, jud. Soroca, „ca preşedinte al sel-sovietului, a arestat şi predat, din proprie iniţiativă, organelor superioare ruseşti pe un locuitor român, care dezertase din armata roşie, nevrând să lupte împotriva fraţilor săi români”.

Mihai Ignat, din com. Bujoru, jud. Lăpuşna, „în timpul ocupaţiunii Basarabiei de către bolşevici, fiind pus perceptor al comunei sale, în afară de faptul că asuprea locuitorii români, cu ocaziunea strângerii dărilor, a luat cuvântul, la întrunirile comunale, sfătuind pe oameni să se înscrie în partidul comunist şi în colhozuri, arătând, între altele, că românii nu se vor mai reîntoarce, iar după reluarea Basarabiei de către armatele române, şi-a continuat activitatea, fapt pentru care a fost internat în lagăr”.

Ion T. Bogaci, din com. Drochia, jud. Soroca, „bucurându-se de încrederea N. C. V. D-ului, a fost numit interpret în cazurile când poliţia secretă rusă avea de interogat vreun român neştiutor al limbii ruseşti, şi, în această calitate, teroriza pe românii arestaţi, ameninţându-i cu revolverul, spre a-i determine să spună „adevărul”, şi a luat parte la împuşcarea a 7 români, arestaţi sub învinuirea că unii fac spionaj pentru români, iar alţii că au dezertat de pe front, nevoind să lupte împotriva fraţilor români”.

Tcaci Vasile Ştefan, din com. Resteu-Atache, jud. Hotin, „ca funcţionar al regimului sovietic, a asuprit populaţiunea română, contribuind chiar la deportarea unor persoane, şi a făcut mare propagandă pentru ea locuitorii să se înscrie în colhoz”.

Anton Procopenco, din com. Cobâlea, jud. Bălţi, „ca funcţionar al regimului sovietic, a făcut propagandă comunistă şi anti-religioasă, aducând, în acelaşi timp, ofense regimului românesc”.

Nicolae Darie, Dumitru Bucmârza, Afanase Tureac şi Vasile Arsenie, toţi din com. Mămăliga, jud. Hotin, „având locuinţele pe malul Prutului, au urmărit şi denunţat pe românii care încercau să treacă fraudulos frontiera în Vechiul Regat, români care au fost apoi împuşcaţi sau deportaţi”.

Monitorul Oficial, nr. 197 din 25 august 1942, pp. 7071, 7072 – BASARABIA:

Neburac Petre şi Sevţov Ştefan, ambii din com Răchitele, jud. Hotin, „ca funcţionari ai regimului sovietic, au făcut propagandă comunistă, preamărind programul bolşevic şi batjocorind administraţia română, iar la începerea războiului, lăudând armata roşie şi răspândind ştiri tendenţioase”.

Monitorul Oficial, nr. 199 din 27 august 1942, pp. 7129-7131 – BASARABIA:

Cucerenco Alexei şi Condratiuc Olimpiada, ambii din com. Chiţcani, jud. Tighina, „ca funcţionari ai regimului sovietic, au contribuit la deportarea românitor înstăriţi, a căror avere apoi au devastat-o, şi au vorbit în public împotriva Statului, aducând ofense guvernării româneşti”.

Nicolae Mihail Cuşnir, din com. Secureni, jud. Hotin, „a primit trupele ruseşti cu flori şi steaguri bolşevice, iar după această dată, a ţinut cuvântări, prin care aducea ofense armatei şi naţiunii române, a contribuit la arestarea şi deportarea foştilor funcţionari români, precum şi că a ridicat sumele de bani de la poştă, percepţie şi Banca populară, pe care le-a predat ruşilor”.

Zaharia Cazacu şi Chirică Comerzan, ambii din satul Mărgineni, jud. Bălţi, „fiind numiţi, de ruşi, membri în comitetul sătesc, au denunţat pe românii care nu se supuneau ordinelor autorităţilor sovietice şi au adus în public ofense poporului român, spunând, în acelaşi timp, că românii nu vor mai veni în Basarabia”.

Stanislav Prohniţchi, fost cu domiciliul în com. Pelenia, jud. Bălţi, „fiind secretarul comitetului sătesc, sub ruşi, s-a purtat rău cu populaţia din satul său, care-i compusă numai din români, persecutând şi ameninţând cu moartea şi deportarea pe locuitorii bogaţi, şi a criticat administraţiunea română, făcând totodată propagandă anti-religioasă”.

Simion Grigore Bezrodnai, din com. Serbinţi, jud. Hotin, „în calitatea sa de membru în comitetul sătesc, sub regimul bolşevic, s-a purtat rău cu populaţiunea română, luând averea bunilor gospodari, în folosul său, şi denunţând pe unii din ei că au legături cu românii”.

Vasile Ceaclă, din com. Hânceşti, jud. Lăpuşna, „este un vechi şi periculos comunist, activând încă din anul 1918, iar sub regimul bolşevic, fiind preşedinte al selsovietului, a persecutat elementul românesc, confiscându-le bunurile, şi a contribuit la deportarea celui mai bun gospodar din comuna sa”.

Batâr Constantin, Batâr Timofte, Daria Dani, din com. Marianca de Jos, Munteanu Pahomie, Munteanu Roman, Ţurcanu Vasile, Tulumar Alexandru, Becciu Gheorghe, din com. Feşteliţa, Sitnicenco Mihail şi Tcacenco Ioan I., din com. Leontina, jud.  Tighina, „ca funcţionari numiţi de ruşi, au făcut propagandă anti-românească ţi anti-religioasă, lăudând, în acelaşi timp, regimul bolşevic”.

Raţă Iustina, din com. Bulboaca, jud. Tighina, „fiind membră a consiliului comunal, sub sovietici, a desfăşurat o vie activitate, contribuind la deportarea mai multor locuitori români, făcând, în acelaşi timp, propagandă comunistă şi aducând, în public, injurii neamului şi ţării”.