1919, Dumitru Geană: Populară, din război

*

Frunză verde, frunză lată,

Geme ţara-nsângerată

Şi de duşmani subjugată:

Din Siret, la Severin,

Numai jale şi suspin,

De la Dunăre-n Satmar,

Numai chin, numai amar,

 *

Doamne, Doamne, Domn ceresc,

Fă-mi şi mie ce doresc:

Dă putere oştilor,

Oştilor românilor,

Să gonească pe barbar

Dincolo, peste hotar,

Ţara să ne libereze,

Viaţa să ne-o uşureze,

 *

Fraţii să ni-i dezrobească

Şi-ntr-un cuib să ne unească;

Apoi, Doamne, când s-o face

Pe pământ şi-n lume pace,

Să răsară mândrul soare

Peste România Mare!

 *

(Răsăritul, nr. 11, 1 februarie 1919, p. 3).