1906: Contele Bellegarde, prefectul oraşului Câmpulung

Câmpulung Moldovenesc, în 1918

„Prefectul dl conte Francisc Bellegarde, numit de cătră popor „Tata muntenilor”, a părăsit, în 20 Octomvrie 1906, în cea mai mare tăcere, oraşul Câmpulung şi, precum ne vestesc unele ziare germane bine informate, nu se va mai reîntoarce la Câmpulung, ci va fi ataşat unei secţii în ministeriul din Viena. Prin repăşirea contelui Bellegarde de la postul său de prefect districtual pierde populaţiunea română de la munte unul din acei amploiaţi care a avut vecinic înaintea ochilor numai înaintarea mult asupritului şi părăsitului popor românesc. De când a intrat Bucovina în stăpânirea Austriei, încă n-a avut poporul român (erau şi prefecţi români) din vechiul ocol moldovenesc un prefect mai priincios, sincer, milos şi, înainte de toate, un scutitor aprig şi dezinteresat al drepturilor poporului român, decât Contele Bellegarde. Cunoscând bine limba română, a intrat cu poporul român în contact mai aproape şi nu o dată a vizitat pe munteni în colibele lor, ca să audă de la popor nemijlocit jalbele şi durerile lor, spre a le putea asana.

Fiind, în anul 1904, o secetă mare în munţi şi fiind poporul în mare pericol şi pierind vitele de foame, a adus contele Bellegarde multe sute de coreţe de păpuşoi şi multe vagoane de fân la Câmpulung, împărţindu-le, prin amploiaţii săi, între sărmanul popor. Atunci a cheltuit filantropul conte din banii săi proprii multe mii de coroane. În răstimp de trei ani, pe timpul iernii, a susţinut milosul căpitan, din banii săi, o bucătărie pentru copiii sărmani, de la şcolile poporale din Câmpulung, dând astfel la vreo sută de copii sărmani prânz gratuit. Câte văduve, câţi sărmani n-a sprijinit bunul căpitan băneşte şi câte gospodării n-a scos direct din ghearele nemiloşilor cămătari. De câte ori n-a călătorit până la tribunalul din Suceava, ba chiar şi la Viena, spre a căuta dreptate pentru popor. El era şi epitrop al multor orfani, a căror avere era îndatorită. Din răsputeri a lucrat pentru reţinerea ţărănimii de la beţie, dispunând închiderea crâşmelor, pe timpul Duminicii şi a sărbătorilor.

Alois Ziegler loggo Salutări din Câmpulung – Colecţia Vasile Ursache

Toate reuniunile române le-a sprijinit băneşte. Sub patronajul său se ţineau cele mai de frunte baluri ţărăneşti în Câmpulung. Lui este de mulţumit şi înfiinţarea prăvăliei române din Câmpulung. Poporul a ştiut să-i mulţămească pentru aceste fapte măreţe, denumindu-l ca cive de onoare al oraşului Câmpulung şi de membru onorar al societăţii ţărăneşti „Deşteptarea”. Ca amintire din ocolul Câmpulung, şi-a luat Bellegarde 24 aquarele – tipuri curat româneşti, ai acelui popor, pe care l-a iubit părinteşte şi l-a scutit de multe nevoi.

Numele Bellegarde va fi pururea preamărit de către mulţămitorul popor român de la munte, din generaţie în generaţie. Şi tocmai aceasta va fi răsplata cea mai frumoasă pentru contele Bellegarde, care nu vâna după distincţiuni şi măriri. / I. V.” (Apărarea Naţională, Nr. 8, Anul I, Cernăuţi, miercuri 31 octombrie stil nou 1906, p. 2).

Alois Ziegler: Răzeş câmpulungean, 1876 – Colecţia Vasile Ursache