Illustrierte Bukowina: Aşezări (I) | Dragusanul.ro

ILLUSTRIERTE BUKOVINA: Aşezări (I)

„Illustrierte Bukowina”

Knapp

Franz Xaver Knapp

(03.09.1809, Tachau – 16.09.1883, Cernăuţi)

         Enervat de falsurile folclorice (inclusiv porturi populare, dansuri şi obiceiuri), puse în scenă de activiştii de partide care au luat în arendă Centrul Cultural „Bucovina” şi, implicit, Ansamblul Artistic de Cântat la Nunţi şi la Chermeze Politice „Ciprian Porumbescu”, am început, mai adineuri, să lucrez o colecţie de iconografie veche bucovineană (numai desene, o altă colecţie de fotografii vechi fiind în lucru), cu speranţa că, dacă vor vedea cu ochii ceea ce nu pricep cu mintea, horvat, filip, brăteanu, cristescu şi întreg aliotmanul lor vor interzice denaturările şi degenerările folclorice dezgustătoare (de teapa portului total netradiţional în Bucovina al ucrainenilor din judeţul Suceava, de teapa „tarafului tradiţional cu interpret vocal” al cuplului etno-dohotorologic brăteanu-cristescu, în care doba şi fluierul nu au ce căuta – autorii vechi, de la Pindar, încoace, se refereau la „fluierul cu opt găuri”, la „fluierul lui Pan”, adică la nai, cum o probează şi vechile gravuri şi acuarele).

         Am lucrat, apoi, şi o expoziţie, cu gândul să o arăt tuturor, dar, din nefericire pentru ei, nu am unde să o expun, iar Consiliul Judeţean şi Primăria, ca şi în cazul Galeriei Personalităţilor Bucovinene, nu manifestă nici dram de interes faţă de tot ceea ce înseamnă memorie şi tradiţie.

         „Un popor trebuie să-şi merite locul pe care stă – spunea Elena Greculesi – prin memorie şi prin cultură”, dar politrucii judeţeni şi municipali nu sunt popor, ci migratori, care traversează clipita prădând în stânga şi în dreapta (excepţiile nu au decât să se individualizeze prin fapte).

         Am numit această colecţie iconografică „Illustrierte Bukowina” pentru a cinsti memoria lui Franz Xaver Knapp (03.09.1809, Tachau – 16.09.1883, Cernăuţi), în anul 130 al eternităţii sale, dar şi pe cea a mărturisitorilor uitaţi ai Bucovinei, inclusiv I. Schubirsz, Franz Jaschke (1775-1842), Mattias Adolf Charlemont (1820-1871), Rudolf Bernt (1844-1914), Julius Zalaty Zuber (1867-1918) şi Eugen Maximovici (1857-1926).

         Cum nu am unde expune colecţia, am oferit-o prestigioasei instituţii nebugetate de cultură „Monitorul de Suceava”, care publică, în fiecare zi, câte un desen, apoi am decis să o înfăţişez, ca memorie de spiritualitate bucovineană, şi pe acest blog, în categoria cărţilor aflate în lucru, pentru a putea vizualizată integral şi folosită gratuit (cu excepţia instituţiilor statului) de către oricine şi oricând.

         Probabil că voi lucra şi o carte, pentru că iconografia confirmă şi, într-un fel, consacră mărturiile vechimii, pe care le-am prezentat, deja, într-o primă carte („Povestea aşezărilor bucovinene”, volumul III, postată şi ea pe acest blog, în categoria „Cărţi”).

         Împărţită pe cinci teme mari (aşezări, porturi, case, tradiţii şi obiceiuri), colecţia „Illustrierte Bukowina” începe, premeditat, cu litografia exodului ardelenesc spre nordul Moldovei, pe şeaua Tihuţei, şi se încheie, simbolic, desigur, cu despărţirea nefericitului Arhiduce Rudolf de bucovineni, la poalele Prislopului.

         Şi aş mai închina această colecţie şi tuturor etnicilor bucovineni, care au contribuit, vreme de aproape două secole (includ şi perioada interbelică) la o contemporaneizare cu Europa a acestui nord de ţară moldavă.

         Am izbutit să-i identific pe cei mai mulţi dintre mărturisitorii iconografici ai Bucovinei (în cartea „Pictori şi sculptori din Bucovina”, şi ea prezentă pe blog), dar au mai rămas şi mărturii cu autori încă neidentificaţi, cel mai important pentru mine fiind I. Schubirtsz, ilustratorul, prin folosinţă târzie, a monografiei lui Bendella, din 1845. Sper să-l aflu prin analele bisericeşti şi să vă pot spune mai multe despre el. Cu siguranţă că a fost unul dintre topografii austrieci care au lucrat şi pentru aşezământul împărătesc de binefacere Fondul Religionar, proprietate obştească a tuturor românilor din Bucovina. În fond, până voi lucra şi cartea aceasta, va fi suficient timp şi pentru noi documentări.

 

Aşezări (I)

 

B1

Emigranţi transilvani, trecând munţii, prin Pasul Tihuţa, înspre Bucovina (1742-1777) – desen de Pataky (mare pictor maghiar)

B2

Cernăuţi, 1832 – desen de I. Schubirsz

B3

Cernăuţi, podul de peste Prut – desen de I. Schubirsz

B4

Cernăuţi, Piaţa Fântânii Albe, în 1832 – desen de I. Schubirsz

B5

Cernăuţi, biserica Adormirii Maicii Domnului (Sfânta Maria, dărâmată, pentru a constru alta, în 1783, de episcopul exampt Dositei Herescu) – desen de I. Schubirsz

B6

Cernăuţi, Palatul Administrativ, 1832 – desen de I. Schubirsz

B7

Cernăuţi, 1870 – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B8

Cernăuţi, Palatul Episcopal (construit, de austrieci, pentru episcopul Herescu, în 1781)– desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B9

Cernăuţi, cazarma austriacă – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B10

Cernăuţi, drumul spre oraş – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B11

Cernăuţi, biserica Sfânta Parascheva –  de Knapp (1809-1883)

B12

Cernăuţi, Văzuta Cernăuţilor – acuarelă de Knapp (1809-1883)

B13

Cernăuţi, Arderea de Cernăuţi în 21 august 1859 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B14

Cernăuţi, Arderea din 1860 – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B15

Cernăuţi, Băile Publice –de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B16

Cernăuţi, Grădina Publică I – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B17

Cernăuţi, Grădina Publică II –de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B18

Cernăuţi, Uliţa Mare – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B19

Cernăuţi, Sfinţirea apei, la serbarea Arătării Domnului – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B20

Cernăuţi, interiorul Bisericii Mitropolitane – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B21

Cernăuţi, Palatul Mitropolitan – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B22

Cernăuţi, biserica Sfânta Parascheva – de Rudolf Bernt (1844-1914)

B23

Cernăuţi, Piaţa Centrală – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B24

Cernăuţi, Catedrala ortodoxă – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B26

Cernăuţi, Piaţa Fântânii Albe – desen de Charlemont (1820-1871)

B27

Boian, moară pe Prut – de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B28

Cacica – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B29

Câmpulung, gater – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B30

Cârlibaba – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B31

Ceremuş, baraj – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B32

Ceremuş, Plute pe Ceremuş – desen de Charlemont (1820-1871)

B33

Cernauca, împrejurimi – de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B34

Cosmin, luminiş – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B35

Dragomirna, mănăstirea, în 1832 – desen de I. Schubirsz

B36

Dragomirna, mănăstirea – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B37

Dragomirna, mănăstirea, în 1860 – acuarelă de Knapp (1809-1883)

B38

Fântâna Albă, biserici – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B39

Horecea, mănăstirea, în 1832 – desen de I. Schubirsz

B40

Horecea, mănăstirea în 1860 – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B41

Horodnic. Săpăturile arheologice ale lui Josef Szombathy, la Călugăriţa – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B42

Iacobeni – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B43

Iacobeni, muntele Arşiţa – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B44

Iacobeni, Piatra Albă, dinspre Cârlibaba (Ciocăneşti) – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B45

Iacobeni, pod peste Bistriţa Aurie – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B46

Iacobeni, minele – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B47

Iacobeni – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B48

Iacobeni, şoseaua spre Dorna – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B49

Lăpuşna, institut de scalde – acuarelă de Knapp (1809-1883)


Comments

  1. cezar spune:

    felicitari pt colectie . fff frumoase si rare.

  2. dragusanul spune:

    Am vrut să fac o galerie – după ce scrisesem “pictori şi sculptori din Bucovina”, dar se pare că am greşit timpul. O bună parte dintre ele există şi în arhiva suceveană. Oricum, măcar am izbutit să le identific pe autori. Şi au fost universităţi din România care mi-au cerut dreptul de a le folosi (mai ales, Rudolf Bernt). Eu nu am drepturi de autor asupra lor şi le pot folosi toţi doritorii. A găsi şi reactualiza opere vechi nu înseamnă îndreptăţiri de autor. De asta mă bucură când şi alţii descoperă frumuseţea mărturiilor acuareliştilor germani şi evrei despre Bucovina.

  3. lut spune:

    Fantastic, mai ales alea cu brazi… pe când mai erau destui.
    De fapt, si-acu’ (mai) sunt.

    A propos, de ce vor autoritatile sucevene sa-nchida site-ul ? Or fi primit indicatii in sensu’ asta de la ambasada genocidarilor de peste ocean ? Ca mai nou astia dicteaza tot ce misca.

  4. dragusanul spune:

    Nu autorităţile, ci hoţii de publicitate, în frunte cu organizatoarea licitaţiilor, prin intermediul prietenelor ei, unele judecătoare. Se simt atinnşi hoţii la imagine şi demnitată, dacă scriu despre furt, şi nu de furtul în sine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *