ILLUSTRIERTE BUKOVINA: Aşezări (I)

„Illustrierte Bukowina”

Franz Xaver Knapp

(03.09.1809, Tachau – 16.09.1883, Cernăuţi)

         Enervat de falsurile folclorice (inclusiv porturi populare, dansuri şi obiceiuri), puse în scenă de activiştii de partide care au luat în arendă Centrul Cultural „Bucovina” şi, implicit, Ansamblul Artistic de Cântat la Nunţi şi la Chermeze Politice „Ciprian Porumbescu”, am început, mai adineuri, să lucrez o colecţie de iconografie veche bucovineană (numai desene, o altă colecţie de fotografii vechi fiind în lucru), cu speranţa că, dacă vor vedea cu ochii ceea ce nu pricep cu mintea, horvat, filip, brăteanu, cristescu şi întreg aliotmanul lor vor interzice denaturările şi degenerările folclorice dezgustătoare (de teapa portului total netradiţional în Bucovina al ucrainenilor din judeţul Suceava, de teapa „tarafului tradiţional cu interpret vocal” al cuplului etno-dohotorologic brăteanu-cristescu, în care doba şi fluierul nu au ce căuta – autorii vechi, de la Pindar, încoace, se refereau la „fluierul cu opt găuri”, la „fluierul lui Pan”, adică la nai, cum o probează şi vechile gravuri şi acuarele).

         Am lucrat, apoi, şi o expoziţie, cu gândul să o arăt tuturor, dar, din nefericire pentru ei, nu am unde să o expun, iar Consiliul Judeţean şi Primăria, ca şi în cazul Galeriei Personalităţilor Bucovinene, nu manifestă nici dram de interes faţă de tot ceea ce înseamnă memorie şi tradiţie.

         „Un popor trebuie să-şi merite locul pe care stă – spunea Elena Greculesi – prin memorie şi prin cultură”, dar politrucii judeţeni şi municipali nu sunt popor, ci migratori, care traversează clipita prădând în stânga şi în dreapta (excepţiile nu au decât să se individualizeze prin fapte).

         Am numit această colecţie iconografică „Illustrierte Bukowina” pentru a cinsti memoria lui Franz Xaver Knapp (03.09.1809, Tachau – 16.09.1883, Cernăuţi), în anul 130 al eternităţii sale, dar şi pe cea a mărturisitorilor uitaţi ai Bucovinei, inclusiv I. Schubirsz, Franz Jaschke (1775-1842), Mattias Adolf Charlemont (1820-1871), Rudolf Bernt (1844-1914), Julius Zalaty Zuber (1867-1918) şi Eugen Maximovici (1857-1926).

         Cum nu am unde expune colecţia, am oferit-o prestigioasei instituţii nebugetate de cultură „Monitorul de Suceava”, care publică, în fiecare zi, câte un desen, apoi am decis să o înfăţişez, ca memorie de spiritualitate bucovineană, şi pe acest blog, în categoria cărţilor aflate în lucru, pentru a putea vizualizată integral şi folosită gratuit (cu excepţia instituţiilor statului) de către oricine şi oricând.

         Probabil că voi lucra şi o carte, pentru că iconografia confirmă şi, într-un fel, consacră mărturiile vechimii, pe care le-am prezentat, deja, într-o primă carte („Povestea aşezărilor bucovinene”, volumul III, postată şi ea pe acest blog, în categoria „Cărţi”).

         Împărţită pe cinci teme mari (aşezări, porturi, case, tradiţii şi obiceiuri), colecţia „Illustrierte Bukowina” începe, premeditat, cu litografia exodului ardelenesc spre nordul Moldovei, pe şeaua Tihuţei, şi se încheie, simbolic, desigur, cu despărţirea nefericitului Arhiduce Rudolf de bucovineni, la poalele Prislopului.

         Şi aş mai închina această colecţie şi tuturor etnicilor bucovineni, care au contribuit, vreme de aproape două secole (includ şi perioada interbelică) la o contemporaneizare cu Europa a acestui nord de ţară moldavă.

         Am izbutit să-i identific pe cei mai mulţi dintre mărturisitorii iconografici ai Bucovinei (în cartea „Pictori şi sculptori din Bucovina”, şi ea prezentă pe blog), dar au mai rămas şi mărturii cu autori încă neidentificaţi, cel mai important pentru mine fiind I. Schubirtsz, ilustratorul, prin folosinţă târzie, a monografiei lui Bendella, din 1845. Sper să-l aflu prin analele bisericeşti şi să vă pot spune mai multe despre el. Cu siguranţă că a fost unul dintre topografii austrieci care au lucrat şi pentru aşezământul împărătesc de binefacere Fondul Religionar, proprietate obştească a tuturor românilor din Bucovina. În fond, până voi lucra şi cartea aceasta, va fi suficient timp şi pentru noi documentări.

Aşezări (I)

Emigranţi transilvani, trecând munţii, prin Pasul Tihuţa, înspre Bucovina (1742-1777) – desen de Pataky (mare pictor maghiar)

Cernăuţi, 1832 – desen de I. Schubirsz

Cernăuţi, podul de peste Prut – desen de I. Schubirsz

Cernăuţi, Piaţa Fântânii Albe, în 1832 – desen de I. Schubirsz

Cernăuţi, biserica Adormirii Maicii Domnului (Sfânta Maria, dărâmată, pentru a constru alta, în 1783, de episcopul exampt Dositei Herescu) – desen de I. Schubirsz

Cernăuţi, Palatul Administrativ, 1832 – desen de I. Schubirsz

Cernăuţi, 1870 – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

Cernăuţi, Palatul Episcopal (construit, de austrieci, pentru episcopul Herescu, în 1781)– desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

Cernăuţi, cazarma austriacă – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

Cernăuţi, drumul spre oraş – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, biserica Sfânta Parascheva –  de Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Văzuta Cernăuţilor – acuarelă de Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Arderea de Cernăuţi în 21 august 1859 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Arderea din 1860 – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Băile Publice –de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Grădina Publică I – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Grădina Publică II –de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Uliţa Mare – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Sfinţirea apei, la serbarea Arătării Domnului – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, interiorul Bisericii Mitropolitane – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Palatul Mitropolitan – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

Cernăuţi, biserica Sfânta Parascheva – de Rudolf Bernt (1844-1914)

Cernăuţi, Piaţa Centrală – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

Cernăuţi, Catedrala ortodoxă – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

Cernăuţi, Piaţa Fântânii Albe – desen de Charlemont (1820-1871)

Boian, moară pe Prut – de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

Cacica – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

Câmpulung, gater – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

Cârlibaba – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

Ceremuş, baraj – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

Ceremuş, Plute pe Ceremuş – desen de Charlemont (1820-1871)

Cernauca, împrejurimi – de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

Cosmin, luminiş – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

Dragomirna, mănăstirea, în 1832 – desen de I. Schubirsz

Dragomirna, mănăstirea – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

Dragomirna, mănăstirea, în 1860 – acuarelă de Knapp (1809-1883)

Fântâna Albă, biserici – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

Horecea, mănăstirea, în 1832 – desen de I. Schubirsz

Horecea, mănăstirea în 1860 – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Horodnic. Săpăturile arheologice ale lui Josef Szombathy, la Călugăriţa – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

Iacobeni – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

Iacobeni, muntele Arşiţa – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

Iacobeni, Piatra Albă, dinspre Cârlibaba (Ciocăneşti) – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

Iacobeni, pod peste Bistriţa Aurie – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

Iacobeni, minele – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

Iacobeni – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Iacobeni, şoseaua spre Dorna – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Lăpuşna, institut de scalde – acuarelă de Knapp (1809-1883)